Guvernul Ungariei a decis să îşi retragă reprezentanţii din Banca Internaţională de Investiţii (IIB), controlată de Rusia, şi va părăsi această instituţie, a anunţat joi Ministerul Dezvoltării Economice, relatează Reuters, citată de News.ro.
La sfârşitul lunii ianuarie, Ungaria deţinea o participaţie de 25,27% din IIB, a doua cea mai mare participaţie după Rusia, cu 45,44%, potrivit site-ului băncii. Unul dintre reprezentanţii Ungarie la IIB a fost chiar ministrul dezvoltării economice, Marton Nagy, care a făcut parte din consiliul guvernatorilor.
Decizia Ungariei vine la o zi după ce Statele Unite au impus sancţiuni împotriva a trei înalţi oficiali ai IIB de la Budapesta: doi ruşi şi un cetăţean maghiar.
Washingtonul a declarat că Ungaria nu a ţinut seama de îngrijorările SUA exprimate cu privire la „platforma opacă a Kremlinului”, referire la banca ce şi-a mutat sediul de la Moscova la Budapesta în 2019 şi pe care SUA au acuzat-o că facilitează inclusiv spionajul.
În ciuda faptului că a fost de acord să se retragă din bancă, Ungaria şi-a exprimat frustrarea că a fost forţată să facă acest lucru.
„Acceptăm şi înţelegem că reprezentăm poziţii diferite, dar nu înţelegem de ce este necesară presarea altor state pentru a le schimba pe ale lor”, a declarat ministrul de externe Peter Szijjarto, în cadrul unei conferinţe de presă. „Ungaria este un stat, prin urmare ar trebui să fie tratată ca atare, în loc să fie considerată o colonie”, a acuzat şeful diplomaţiei de la Budapesta.
Ungaria, membră a NATO şi a Uniunii Europene, a promovat legături bune cu Moscova din 2010, de când la putere a venit premierul naţionalist Viktor Orban, care a evitat să-l critice personal pe preşedintele Vladimir Putin, deşi a condamnat invazia Rusiei în Ucraina.
Poziţia lui Orban a fost criticată de aliaţii americani şi europeni, iar SUA au cerut în mod repetat Ungariei să părăsească banca rusească.
Republica Cehă, Polonia şi Slovacia şi-au finalizat deja retragerea din Banca Internaţională de Investiţii a Rusiei, în timp ce România va ieşi în iunie.
RUSIA SE FOLOSEŞTE DE SERVICII PENTRU A ELUDA SANCŢIUNILE OCCIDENTALE
Pe de altă parte, potrivit Reuters, oficiali de rang înalt din Statele Unite, Europa şi Marea Britanie s-au întâlnit joi cu instituţii financiare pentru a le informa cu privire la eforturile Rusiei de a se sustrage sancţiunilor occidentale, a declarat un oficial de rang înalt al Trezoreriei americane. Întâlnirea a avut loc în marja reuniunilor de primăvară ale Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional, în cadrul cărora oficiali de top ai serviciilor de informaţii americane au împărtăşit informaţii despre modul în care Rusia foloseşte agenţia sa de informaţii militare GRU şi Serviciul Federal de Securitate (FSB) pentru a încerca să eludeze sancţiunile şi controalele la export.
Washingtonul şi aliaţii săi îşi intensifică aplicarea sancţiunilor masive pe care le-au impus Rusiei şi iau măsuri drastice împotriva oricăror eforturi de evaziune, a declarat oficialul american, menţionând că Moscova se confruntă cu penurii critice de materiale necesare pentru a produce muniţie.
Trezoreria americană a precizat că printre participanţii la întâlnire s-au numărat secretarul adjunct al Trezoreriei, Wally Adeyemo, comisarul european Mairead McGuinness şi directorul general al Trezoreriei britanice pentru finanţe internaţionale, Lindsey Whyte, alături de directorul adjunct al CIA, David Cohen, şi directorul adjunct al Serviciului Naţional de Informaţii, Morgan Muir.
„Oficialii au făcut schimb de informaţii despre cele mai importante bunuri căutate de armata rusă şi au subliniat faptul că Kremlinul a dat instrucţiuni serviciilor sale de informaţii să găsească modalităţi de a ocoli sancţiunile pentru a-şi reface stocurile grav epuizate”, a precizat Trezoreria SUA.
Washingtonul a impus miercuri sancţiuni pentru peste 120 de entităţi, inclusiv legate de compania energetică de stat rusă Rosatom şi firme cu sediul în ţări partenere precum Turcia, într-un semn de intensificare a aplicării legii. Sancţiunile, impuse de Trezorerie şi Departamentul de Stat, împreună cu Marea Britanie, au afectat entităţi şi persoane din peste 20 de state şi jurisdicţii, inclusiv o companie militară privată rusă, o firmă cu sediul în China şi o banca deţinută de ruşi în Ungaria.
SUA LUCREAZĂ CU ELVEŢIA, DAR ŞI CU KAZAHSTAN ŞI KÂRGÂZSTAN
Washingtonul lucrează, de asemenea, în strânsă colaborare cu autorităţile din Elveţia, un important centru bancar global, care a precizat că nu doreşte să fie văzută ca un paradis pentru evitarea sancţiunilor impuse Rusiei, a declarat oficialul citat de Reuters. „Speranţa mea este că în următoarele săptămâni vom avea anunţuri în ceea ce priveşte modul în care vom aprofunda şi mai mult acest parteneriat”, a adăugat oficialul.
Cel mai înalt oficial al Trezoreriei în domeniul sancţiunilor, subsecretarul Brian Nelson, va vizita Elveţia săptămâna viitoare pentru a discuta noi măsuri de combatere a evaziunii la sancţiuni, urmând să facă opriri suplimentare în Italia, Austria şi Germania, a relatat săptămâna trecută Reuters.
Separat, Elizabeth Rosenberg, subsecretarul adjunct al Trezoreriei pentru finanţarea terorismului şi criminalitate financiară, va merge în Kazahstan şi Kârgâzstan.
„Ştim că în acest moment ne aflăm într-o perioadă decisivă în care Rusia nu are nevoie doar de produse electronice pentru a crea rachete de precizie, ci şi de lucruri mai mici din economia lor pentru a construi muniţie”, a declarat oficialul.
Sursa a mai spus că oficialii americani au analizat, de asemenea, unele cazuri specifice ce implică plafonul de preţ impus petrolului rusesc de către ţările din G-7 şi Australia şi au luat legătura cu unele companii de asigurări cu privire la acţiunile pe care ar putea dori să le întreprindă. „Luăm aceste măsuri în mod regulat”, a spus oficialul, adăugând că oficialii americani nu au observat o activitate de evaziune foarte mare în ceea ce priveşte plafonarea preţului.
