<< Unul dintre cele mai mari secrete ale războiului din Ucraina ține de cât de multe nu știe CIA. Agenția este la fel de nesigură în ceea ce privește gândirea și intențiile lui Volodimir Zelenski, precum este despre cele ale lui Vladimir Putin. Și în timp ce liderul rus se confruntă cu cea mai mare provocare în urma unei revolte eșuate, Agenția se străduiește să înțeleagă ce vor face cele două părți – pentru că președintele Joe Biden a stabilit că Statele Unite (și Kievul) nu vor întreprinde nicio acțiune care ar putea amenința Rusia însăși sau supraviețuirea statului rus, ca nu cumva Putin să escaladeze conflictul și să cufunde toată Europa într-un nou război mondial. În schimb, se așteaptă ca Kremlinul să nu escaladeze războiul dincolo de Ucraina și să nu recurgă la utilizarea armelor nucleare >>, scrie Newseek.
<< Poziția Americii este amenințată deoarece aproape-rebeliunea lui Evgheni Prigojin, șeful Grupului Wagner, ridică întrebarea dacă Moscova a rămas fără opțiuni.
„Spatele lui Putin este cu adevărat la zid”, a declarat, pentru Newsweek, un oficial înalt al serviciilor de informații militare, avertizând că, deși CIA înțelege pe deplin cât de mult este blocată Rusia în Ucraina, umblă foarte pe întuneric când vine vorba de ceea ce ar putea face Putin în această privință. Având în vedere că armele nucleare rusești ar putea fi desfășurate în Belarus și în lumina expunerii publice de către Prigojin a costurilor teribile ale luptei, aspect pe care Moscova l-a suprimat, oficialul spune că este un moment deosebit de delicat. „Ceea ce se întâmplă în afara câmpului de luptă este acum cel mai important”, spune oficialul, sub anonimat. „Ambele părți se angajează să-și limiteze acțiunile, dar îi revine Statelor Unite să pună în aplicare aceste angajamente. Totul depinde de calitatea informațiilor noastre”.
„Există un război clandestin, cu reguli clandestine, care stau la baza a tot ceea ce se întâmplă în Ucraina”, spune un oficial înalt al serviciilor secrete al administrației Biden, care de asemenea a vorbit cu Newsweek. Oficialul, care este direct implicat în planificarea politicii legate de Ucraina, a cerut păstrarea anonimatului pentru a discuta chestiuni extrem de clasificate. Oficialul respectiv (dar și numeroși alți oficiali din domeniul securității naționale, care au discutat cu Newsweek) spun că Washington și Moscova au zeci de ani de experiență în elaborarea acestor reguli clandestine, cu CIA jucând un rol uriaș: ca spion principal, ca negociator, ca furnizor de informații, ca logistician, ca mânuitor al unei rețele de relații sensibile NATO și, poate cel mai important dintre toate, ca agenție care încearcă să se asigure că războiul nu scapă de sub control.
„Nu subestimați prioritatea administrației Biden de a-i ține pe americani departe de pericol și de a asigura Rusia că nu trebuie să escaladeze”, spune ofițerul superior de informații. „Se află CIA este pe teren în interiorul Ucrainei?”, întreabă el retoric. „Da, dar nici nu este ceva rău în asta”.
Newsweek a examinat în profunzime amploarea și sensul activităților CIA în Ucraina, în special în lumina întrebărilor tot mai mari ale Congresului cu privire la amploarea ajutorului SUA și dacă președintele Biden își respectă angajamentul de a nu avea „bocanci pe teren”. Nici CIA, nici Casa Albă nu au dat răspunsuri specifice pentru confirmare, dar au cerut ca Newsweek să nu dezvăluie locațiile specifice ale operațiunilor CIA în interiorul Ucrainei sau Poloniei, să nu numească alte țări implicate în eforturile clandestine ale CIA și să nu numească serviciul aerian care sprijină efortul logistic clandestin al SUA. După cereri repetate pentru un comentariu on-the-record, CIA a refuzat. Nici guvernele ucrainean și rus nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Pe parcursul investigației sale de trei luni, Newsweek a vorbit cu peste o duzină de experți și oficiali din domeniul informațiilor. Newsweek a căutat, de asemenea, opinii contrare. Toți experții credibili și oficialii cu care a discutat Newsweek au fost de acord că CIA a avut succes în a-și juca discret rolul în relațiile cu Kiev și Moscova, în mutarea munților de informații și materiale și în a face față unui set divers de alte țări, dintre care unele ajută în liniște încercând, de asemenea, să stea departe de câmpul vizual al Rusiei. Și nu au contestat faptul că în ceea ce privește sarcina principală a CIA – faptul de a ști ce se întâmplă în mintea liderilor Rusiei și Ucrainei – Agenția are mult de furcă.
Experții în informații spun că acest război este unic prin faptul că Statele Unite sunt aliniate cu Ucraina, dar cele două țări nu sunt aliate. Și, deși Statele Unite ajută Ucraina împotriva Rusiei, nu este în mod oficial în război cu această din urmă țară. Astfel, o mare parte din ceea ce face Washington pentru a ajuta Ucraina este ținut secret – și o mare parte din ceea ce ar ține în mod normal de domeniul armatei americane este realizat de către Agenție. Tot ceea ce se face, inclusiv munca din interiorul Ucrainei, trebuie să respecte limitele stabilite de Biden.
„Este un joc dificil de echilibru – cu CIA fiind foarte activă în război, dar fără a contrazice angajamentul central al administrației Biden, și anume că nu există bocanci americani pe teren”, spune un al doilea oficial de rang înalt din serviciile de informații, care a vorbit sub anonimat cu Newsweek.
Pentru CIA, rolul major jucat în războiul din Ucraina a oferit un impuls moral după relația acră dintre fostul președinte Donald Trump și șefii din spionaj. Al doilea oficial spune că, deși unii din agenție doresc să vorbească mai deschis despre semnificația sa reînnoită, acest lucru nu este probabil să se întâmple. „CIA corporativă se îngrijorează că prea multă bravadă cu privire la rolul său l-ar putea provoca pe Putin”, spune oficialul de informații.
Acesta și este, parțial, motivul pentru care CIA este dornică să se distanțeze de orice sugerează un atac direct asupra Rusiei și orice rol în lupta reală – ceva ce Kievul a făcut în mod repetat, de la sabotarea conductei Nord Stream și a podului din strâmtoarea Kerci până la drone și atacuri cu operațiuni speciale peste graniță. Aceste atacuri par contrare promisiunilor lui Zelenski că Ucraina nu va întreprinde acțiuni care ar putea extinde sfera războiului.
„Punctul de vedere susținut de mulți, conform căruia CIA este esențială pentru lupte – să zicem, de exemplu, în uciderea generalilor ruși pe câmpul de luptă sau în lovituri importante în afara Ucrainei, cum ar fi scufundarea navei amiral Moskva – nu dă pică la Kiev”, a declarat, pentru Newsweek, un înalt oficial în retragere din serviciile de informații militare. „Dacă vrem ca Kievul să ne asculte, trebuie să ne reamintim că ucrainenii câștigă războiul, nu noi”.
Washingtonul și-a exprimat în liniște nemulțumirea față de guvernul Zelenski cu privire la atacul Nord Stream din septembrie anul trecut, dar acel act de sabotaj a fost urmat de alte lovituri, inclusiv recentul atac cu drone asupra Kremlinului însuși. Aceștia au ridicat semne de întrebare cu privire la una dintre principalele responsabilități ale CIA în domeniul informațiilor – știind suficient despre ceea ce intenționează ucrainenii să-i influențeze și să adere la acordul lor secret cu Moscova.
Depanarea
CIA a fost esențială pentru război chiar înainte de a începe. La începutul administrației sale, Biden l-a numit pe directorul William Burns în rolul celui care-i rezolvă problemele la nivel global – un operator clandestin capabil să comunice cu lideri străini în afara canalelor normale, cineva care ar putea ocupa un spațiu geopolitic important între deschis și secret și un oficial care putea organiza activitatea în arena care există între ceea ce este strict militar și ceea ce este strict civil.
În calitate de ex-ambasador în Rusia, Burns a fost deosebit de influent în ceea ce privește Ucraina. CIA a monitorizat pașii făcuți de Rusia, iar în noiembrie 2021, cu trei luni înainte de invazie, Biden l-a trimis pe Burns la Moscova pentru a avertiza Kremlinul cu privire la consecințele oricărui atac. Deși președintele rus l-a ignorat pe emisarul lui Biden rămânând la reședința sa din Soci, la Marea Neagră, la 800 de mile distanță, el a fost de acord să vorbească cu Burns printr-un telefon securizat de la Kremlin.
„În unele moduri ironice, întâlnirea a avut totuși un mare succes”, spune cel de-al doilea oficial superior din serviciile de informații, care fusese informat despre aceasta. Chiar dacă Rusia a invadat, cele două țări au fost capabile să accepte încercatele și adevăratele reguli de călătorie. Statele Unite nu vor lupta direct și nu vor căuta o schimbare de regim, a promis administrația Biden. Rusia își va limita asaltul la Ucraina și va acționa în conformitate cu liniile directoare nedeclarate, dar bine înțelese pentru operațiuni secrete.
„Există reguli clandestine de drum”, spune oficialul înalt al serviciilor de informații din apărare, „chiar dacă nu sunt codificate pe hârtie, mai ales atunci când cineva nu este implicat într-un război de anihilare”. Aceasta include păstrarea spionajului în limitele de zi cu zi, astfel încât să nu se treacă anumite granițe și să nu se atace reciproc conducerea sau diplomații. „În general, rușii au respectat aceste linii roșii globale, chiar dacă acele linii sunt invizibile”, spune oficialul.
Odată ce forțele ruse au intrat în Ucraina, Statele Unite au fost nevoite să schimbe rapid vitezele. CIA, ca și restul comunității de informații americane, a interpretat greșit capacitatea militară a Rusiei și rezistența Ucrainei, deoarece Rusia nu a reușit să ia Kievul și s-a retras din nord.
Până în iulie anul trecut, ambele tabere s-au acomodat pentru un război lung. Pe măsură ce războiul s-a schimbat, atenția Washingtonului s-a modificat de la desfășurarea de trupe foarte publice și simbolice în Europa pentru a „descuraja” alte mișcări rusești, la furnizarea de arme pentru a susține capacitatea Ucrainei de a lupta. În fața lobby-ului public magistral al lui Zelenski, Statele Unite au acceptat, încet și fără tragere de inimă, să furnizeze arme mai bune și cu rază mai lungă de acțiune, arme care, în teorie, ar putea amenința teritoriul rus și, astfel, ar putea cocheta cu temuta escaladare.
„Zelenski i-a întrecut cu siguranță pe toți ceilalți în a obține ceea ce își dorește, dar Kievul a trebuit să accepte și el să se supună anumitor linii invizibile”, spune oficialul superior din serviciile de informații militare. În diplomația secretă, condusă în mare măsură de CIA, Kievul s-a angajat să nu folosească armele pentru a ataca însăși Rusia. Zelenski a spus deschis că Ucraina nu va ataca Rusia.
În culise, zeci de țări au trebuit și ele convinse să accepte limitele administrației Biden. Unele dintre aceste țări, inclusiv Marea Britanie și Polonia, sunt dispuse să-și asume mai multe riscuri decât cele cu care este Casa Albă confortabilă. Alții, inclusiv unii dintre vecinii Ucrainei, nu împărtășesc în totalitate zelul american și ucrainean pentru conflict, nu se bucură de sprijinul public unanim în eforturile lor anti-ruse și nu doresc să-l antagonizeze pe Putin.
Era în sarcina CIA să gestioneze această lume subterană, lucrând prin omologii săi din serviciile străine de informații și prin poliția secretă, mai degrabă decât prin politicieni și diplomați publici. Agenția și-a stabilit propriile baze de operare și zone de desfășurare. CIA a căutat ajutor de la vecinii Ucrainei pentru a-i înțelege mai bine pe Putin, dar și pe Zelenski și administrația sa. Personalul agenției a intrat și ieșit din Ucraina în misiuni secrete, pentru a ajuta la operațiunile cu noi arme și sisteme, dintre care unele nu au fuseseră divulgate public. Dar operațiunile CIA au fost întotdeauna conduse cu scopul de a evita confruntarea directă cu trupele ruse.
„CIA a operat în interiorul Ucrainei, în conformitate cu reguli stricte și cu un plafon privind numărul de personal care poate fi în țară la un moment dat”, spune un alt oficial înalt al serviciilor de informații militare. „Operatorii speciali negri au restricții să efectueze misiuni clandestine, iar atunci când o fac este într-un domeniu foarte îngust” (operațiunile speciale negre se referă la cele desfășurate în mod clandestin).
Pur și simplu, personalul CIA poate merge și poate face de rutină ceea ce personalul militar american nu poate. Asta e valabil și în interiorul Ucrainei. Armata, pe de altă parte, are restricții de a intra în Ucraina, cu excepția unor linii directoare stricte care trebuie aprobate de Casa Albă. Acest lucru limitează Pentagonul la un număr mic de personal în Ambasada de la Kiev. Newsweek nu a putut stabili numărul exact de personal CIA aflat în Ucraina, dar sursele sugerează că este mai mic de 100 la un moment dat.
După ce toți membrii armatei americane au fost retrași public din Ucraina în februarie 2022, inclusiv forțele de operațiuni speciale care se aflau în culise, Casa Albă a stabilit rolurile pe care diferite agenții le-ar putea juca în răspunsul SUA. Președintele Biden a semnat directive de securitate națională și o „constatare prezidențială” care autorizează anumite operațiuni acoperite împotriva Rusiei. „Bilele de drum” au fost stabilite între Pentagon și CIA, așa cum au fost stabilite în Afganistan imediat după 9/11. Burns și secretarul Apărării, Lloyd Austin, lucrează îndeaproape împreună; relațiile celor două agenții, potrivit CIA, nu au fost niciodată mai bune.
Acum, la mai bine de un an de la declanșarea invaziei, Statele Unite susțin două rețele masive – una publică și cealaltă clandestină. Navele livrează mărfuri în porturile din Belgia, Țările de Jos, Germania și Polonia, iar aceste provizii sunt transportate pe camion, tren și pe calea aerului în Ucraina. În mod clandestin însă, o flotă de avioane comerciale („flota gri”) se încrucișează în Europa Centrală și de Est, mișcând arme și sprijinind operațiunile CIA. CIA a cerut Newsweek să nu identifice bazele specifice în care operează această rețea și nici să numească contractorul care operează avioanele. Un înalt oficial al administrației a spus că o mare parte din rețea a fost ținută sub secret și că este greșit să presupunem că serviciile de informații ruse cunosc detaliile eforturilor CIA. Washingtonul crede că, dacă ar fi cunoscută ruta de aprovizionare, Rusia ar ataca nodurile și rutele, a spus oficialul.
Nimic din toate acestea nu poate fi susținut fără un efort major de contrainformații pentru a contracara propriul spionaj al Rusiei, munca de bază a Agenției. Serviciile de informații ruse sunt foarte active în Ucraina, spun experții în informații și e asumat faptul că aproape orice împărtășește SUA cu Ucraina va ajunge și la serviciile de informații ruse. Alte țări est-europene sunt la fel de pline de spioni și simpatizanți ruși, în special țările din prima linie.
„O bună parte a timpului nostru este dedicată vânării penetrării rusești a guvernelor și serviciilor de informații străine”, spune un oficial militar de contrainformații care lucrează la războiul din Ucraina. „Am reușit să identificăm spioni ruși în cadrul guvernului și armatei ucrainene și în diferite alte puncte ale lanțului de aprovizionare. Dar penetrarea rusă în țările est-europene, chiar și în cele care sunt membre NATO, este profundă, iar operațiunile rusești de influență sunt de interes direct”.
Pe măsură ce arme în valoare de miliarde de dolari au început să curgă prin Europa de Est, o altă problemă la care lucrează CIA este sarcina de a lupta împotriva corupției, lucru care s-a dovedit a fi o problemă majoră. Asta implică nu numai a contabiliza unde se îndreaptă armele, ci și anularea furtișagului și a retragerilor implicate în deplasarea atât de mult material către Ucraina.
Conexiunea poloneză
La mai puțin de o lună după ce tancurile rusești au trecut granița în drum spre Kiev, directorul CIA Burns a aterizat, la Varșovia, vizitându-i pe directorii agențiilor de informații din Polonia și punând la punct acordurile finale care ar permite CIA să folosească acest vecin al Ucrainei drept centru clandestin.
De la sfârșitul Războiului Rece, Polonia și Statele Unite, prin CIA, au stabilit relații deosebit de calde. Polonia a găzduit un „sit negru” de tortură al CIA în satul Stare Kiejkuti, în perioada 2002-2003. Iar după invazia inițială rusă din Donbas și Crimeea, în 2014, activitatea CIA s-a extins pentru a face din Polonia a treia cea mai mare stație din Europa.
Polonia a devenit oficial centrul răspunsului NATO, mai întâi în gestionarea a sute de mii de refugiați care fugeau de luptă, iar apoi ca centru logistic pentru armele care au revenit în Ucraina. Țara a devenit și centrul răspunsului militar deschis. În Polonia a fost înființat un cartier general avansat pentru Corpul V al Armatei (Corpul 5). Provizii și muniții suplimentare pentru uzul SUA sunt depozitate în Polonia. A fost activată o garnizoană permanentă a armatei, prima care a fost situată vreodată pe flancul estic al NATO, iar astăzi există aproximativ 10.000 de soldați americani în Polonia.
Dar valoarea reală a Poloniei constă în rolul său în războiul secret al CIA. Burns a revenit la Varșovia în aprilie anul trecut, întâlnindu-se din nou cu ministrul de Interne și coordonatorul „serviciilor speciale”, Mariusz Kaminski, omologul său polonez, pentru a discuta sfera cooperării dintre cele două țări, în special în colectarea informațiilor. Din Polonia, ofițerii de caz ai CIA pot intra în legătură cu numeroșii lor agenți, inclusiv spioni ucraineni și ruși. Personalul CIA la sol al Centrului de Activități Speciale se ocupă de securitate și interacționează cu partenerii lor ucraineni și cu forțele de operațiuni speciale din 20 de națiuni, aproape toate operând și din baze poloneze. Operatorii cibernetici ai CIA lucrează îndeaproape cu partenerii lor polonezi.
Apropierea relațiilor dintre SUA și Polonia a dat roade în special timp de peste 24 de ore în noiembrie anul trecut. Burns se afla în sediul serviciilor secrete turce din Ankara, întâlnindu-se cu Serghei Narîșkin, omologul său rus. Acolo, el a subliniat „stabilitatea strategică”, potrivit unui înalt oficial al guvernului american, și a transmis un nou avertisment pe canalul secundar că Statele Unite nu vor tolera amenințările nucleare sau escaladarea. Din Turcia, a zburat în Ucraina pentru a-i informa pe Zelenski despre discuții.
În timp ce se afla în tranzit, o rachetă a aterizat în orașul polonez Przewodow, la mai puțin de 20 de mile de granița cu Ucraina, declanșând o frenezie diplomatică și de presă. Un atac rusesc asupra unei țări NATO ar declanșa articolul 5 din Carta NATO, după principiul că un atac asupra uneia este un atac asupra tuturor. Dar serviciile de informații americane, prin monitorizarea semnăturilor termice care urmăresc fiecare lansare de rachetă, au știut imediat că racheta provine din interiorul Ucrainei și nu din Rusia (s-a dovedit a fi o rachetă sol-aer ucraineană care a funcționat prost). Burns a primit informații de la Washington și i le-a transmis imediat președintelui polonez, Andrzej Duda.
O criză a fost evitată. Dar dospea o alta. Loviturile în interiorul Rusiei continuau și chiar creșteau, contrar condiției fundamentale a SUA pentru sprijinirea Ucrainei. A existat o serie misterioasă de asasinate și acte de sabotaj în interiorul Rusiei, unele având loc în și în jurul Moscovei. Unele dintre atacuri, a concluzionat CIA, au fost de origine internă, întreprinse de o opoziție rusă în curs de dezvoltare. Dar altele au fost opera Ucrainei – chiar dacă analiștii nu erau siguri de amploarea direcției sau implicării lui Zelenski.
„Karma este un lucru crud”
La începutul războiului, Kievul a încheiat propriul „non-acord” cu Washingtonul pentru a accepta limitările administrației Biden în ceea ce privește atacarea Rusiei, deși asta îl punea într-un dezavantaj militar, deoarece forțele ruse lansau atacuri aeriene și cu rachete de pe propriul teritoriu. În schimb, SUA au promis arme și informații care au venit în cantități din ce în ce mai mari și putere de foc, pe măsură ce Zelenski a insistat din ce în ce mai mult.
„Non-acordul” a durat destul de mult timp. Au existat ocazional atacuri transfrontaliere de artilerie și câteva arme rătăcitoare care au aterizat în Rusia; în fiecare caz, Ucraina a negat orice implicare.
Apoi a urmat atacul asupra gazoductelor Nord Stream, din 26 septembrie. Deși nu în Rusia, acestea erau deținute în majoritate de compania rusă de stat, Gazprom. Din nou, Ucraina a negat implicarea, în ciuda suspiciunilor CIA. „Nu avem nimic de-a face cu accidentul de la Marea Baltică și nu avem informații despre… grupurile de sabotaj”, a spus principalul consilier al lui Zelenski, numind orice speculație contrară „teorii amuzante ale conspirației”.
Urmează atacul cu un camion cu bombă asupra podului din strâmtoarea Kerci, din 8 octombrie. Ucraina amenințase că va ataca podul de 12 mile care leagă Rusia și Peninsula Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014 într-o mișcare condamnată de o mare parte a lumii drept o manevră ilegală. Deși nu era clar cine a comis atacul, Putin a dat vina pe „servicii speciale” ucrainene. Întâlnindu-se cu Consiliul de Securitate, Putin a spus: „Dacă vor continua încercările de a comite acte teroriste pe teritoriul nostru, răspunsurile Rusiei vor fi dure, iar amploarea lor va corespunde nivelului de amenințări creat la adresa Federației Ruse”. Și într-adevăr, Rusia a răspuns cu mai multe atacuri asupra țintelor din orașele ucrainene.
„Aceste atacuri nu fac decât să ne întărească și mai mult angajamentul de a fi alături de poporul Ucrainei atât timp cât este nevoie”, a spus Casa Albă referitor la atacul rusesc de răzbunare. Totuși, în culise, CIA se chinuia să determine originile.
„CIA a aflat, odată cu atacul asupra podului Crimeea, că Zelenski fie nu deținea control complet asupra propriei sale armate, fie nu voia să afle despre anumite acțiuni”, spune oficialul din serviciile de informații militare.
Atacul asupra podului Kerci a fost urmat de o lovitură și mai lungă asupra bazei de bombardiere rusești Engels, la aproape 700 de mile de Kiev. Potrivit unui înalt oficial american, CIA nu știuse în prealabil despre niciunul dintre aceste atacuri, dar au început să circule zvonuri că, prin intermediul unor terțe părți misterioase, agenția îi îndruma pe alții să lovească Rusia. Agenția a răspuns cu o puternică și neobișnuită negare on-the-record. „Afirmația că CIA susține cumva rețelele de sabotori din Rusia este categoric falsă”, a declarat purtătorul de cuvânt al CIA, Tammy Thorp.
În ianuarie acest an, Burns s-a întors la Kiev pentru a se întâlni cu Zelenski și omologii săi ucraineni, discutând despre războiul clandestin și necesitatea de a păstra stabilitatea strategică. „Kievul începea să guste o victorie potențială și, prin urmare, era mai dispus să-și asume riscuri”, spune al doilea oficial superior din serviciile de informații. „Dar până la sfârșitul anului au apărut și grupuri de sabotaj rusești”. Discuțiile din ianuarie au avut un impact redus. În ceea ce privește loviturile de sabotaj în sine, un înalt oficial al guvernului american a declarat, pentru Newsweek, că CIA nu a avut cunoștințe prealabile despre nicio operațiune ucraineană.
Toate acestea au culminat cu atacul cu drone din 3 mai în interiorul zidurilor Kremlinului, din Moscova. Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a dat vina pe Statele Unite și Marea Britanie, spunând că „atacurile teroriste comise în Rusia sunt… concepute pentru a destabiliza situația socio-politică și pentru a submina fundamentele constituționale și suveranitatea Rusiei”. Oficialii ucraineni și-au recunoscut implicit vinovăția. „Karma este un lucru crud”, a răspuns consilierul lui Zelenski, Mihailo Podoliak, turnând gaz pe foc.
Un înalt oficial guvernamental polonez a declarat, pentru Newsweek, că ar putea fi imposibil să convingi Kievul să respecte non-acordul încheiat pentru a limita războiul. „După umila mea părere, CIA nu reușește să înțeleagă natura statului ucrainean și facțiunile nesăbuite care există acolo”, spune oficialul polonez, care a cerut anonimatul pentru a vorbi sincer.
Ca răspuns, oficial senior din serviciile secrete militare ale SUA a subliniat echilibrul delicat pe care Agenția trebuie să-l mențină în numeroasele sale roluri, spunând: „Ezit să spun că CIA a eșuat”. Dar oficialul afirmă că atacurile de sabotaj și luptele transfrontaliere au creat o complicație cu totul nouă, iar continuarea sabotajului ucrainean „ar putea avea consecințe dezastruoase”. >>
