La puțin timp după ce s-a sărbătorit Ziua Națională a Supraviețuitorilor de Cancer, la Institutul Oncologic de la Cluj-Napoca, s-a instalat „Banca Speranței” – lucrare de artă și un loc dedicat conversației, unde bolnavii oncologici pot să-și împărtășească experiențele și să consolidere relații cu oameni care au trecut asemeni lor, prin aceleași încercări. Totodată, lucrarea artistului Andrei Bălan reprezintă un simbol al speranței în lupta cu boala.
„Traseul oncologic presupune mai multe etape, multe informații, multe decizii importante de luat, diferite trăiri și experiențe, include însă și aspecte ce țin de spațiul în care pacientul este îngrijit. «Banca speranței», în forma unei mâini protectoare, face parte din acest traseu oncologic și este creată pentru momentele în care pacienții Institutului au nevoie de un loc unde să își adune gândurile, să se regăsească, să se simtă în siguranță, să comunice cu cei dragi sau cu echipa medicală”, a explicat Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).
„Banca speranței” face parte dintr-un demers mai larg de mobilizare pentru crearea unui ecosistem social de sprijin având ca obiectiv îmbunătățirea calității vieții pacienților oncologici. Medicii precizează că susținerea persoanelor cu cancer, atât la nivelul comunității, din partea familiei, prietenilor, colegilor, cât și la nivelul societății în ansamblu, este esențială în acest sens.
„Dorim să transmitem faptul că oferim spațiu pentru momentele în care vrem să exprimăm o suferință, o veste bună, o întâmplare semnificativă, vrem să arătăm apropiere și să dovedim grijă. Prin «Banca Speranței» validăm momentul prezent, dar ne amintim că sunt atâția oameni care au depășit etape extrem de grele – am încredere că vom reuși să comunicăm respect și acceptare față de toate trăirile pe care le poate avea cineva în oricare dintre etapele traiectoriei oncologice”, spune dr. Florina Pop, psiholog clinican principal al IOCN.
Planul european anticancer determină măsuri și în România
În 2021, pe fondul crizei pandemice care a relevat dificultățile țărilor europene de a face față cancerului în situații de criză, Comisia Europeană a lansat în ianuarie 2021 Planul european de combatere a cancerului – considerat o prioritate majoră în domeniul sănătății a Comisiei von der Leyen. Având ca punct de plecare noi tehnologii, cercetare și inovare, Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.
Planul de combatere a cancerului în UE structurat în jurul a patru domenii principale de acțiune, cu 10 inițiative emblematice și numeroase acțiuni de sprijin. Acest plan va fi pus în aplicare cu ajutorul întregii game de instrumente de finanțare ale Comisiei, pentru acțiunile de combatere a cancerului fiind alocat special un cuantum total de 4 miliarde de euro. Cele patru domenii de acține sunt: prevenirea, depistarea timpurie, diagnosticarea și tratamentul, îmbunătățirea calității vieții.
Ca urmare, România a decis să elaboreze și ea, în premieră, un Plan Național de Luptă Anticancer. Comisia parlamentară de Sănătate, condusă de medicul Patriciu Achimaș Cadariu, de la Institutul Oncologic Cluj, a elaborat acest Plan strategic, care are la bază câteva legi de organizare și de acțiune privind prevenirea și tratarea cancerului în România, precum și măsuri de sporire a calității vieții supraviețuitorilor acestei boli.
Recent au fost promulgate două legi în cadrul Planului Național de Luptă Anticancer, prin care aparținătorilor pacienților li se acordă un concediu de 45 de zile, ca să-i însoțească la terapii și toți vor putea face psihoterapie gratuit, și de asemenea, s-a acordat „Dreptul la uitare”, prin care supraviețuitorii vor putea beneficia de credite financiare și asigurări de sănătate, asociațiile bolnavilor și medicii din Cluj. Aceste măsuri se aplicau în Uniunea Europeană, iar acum se pot aplica și la noi.
Președintele comisiei de Sănătate din Parlament, medicul Patriciu Achimaș Cadariu, a precizat că Planul Național de Luptă Anticancer se află în dezbatere la Senat, se preconizează că va ajunge la vot în octombrie și apoi la Camera Deputaților. „Acest Plan deschide posibilitatea României de a a avea o gândire articulată în domeniul cancerului și de a accesa fonduri europene. Scopul fiind de a îmbunătății sistemul medical care trebuie să facă față unui număr tot mai ridicat de cazuri. Este necesară o extindere a sistemului medical din domeniu, pentru că acum ne aflăm într-o carapace infrastructurală care nu ne dă voie să tratăm mai multi pacienți.”
La Institutul Oncologic din Cluj se realizează 8-9 mii de intervenții chirurgicale pe an. „Cu infrastructura și personalul pe care-l avem, atât se poate face. Pentru mai mult de atât trebuie investiții și trebuie pregătiți specialiști. Putem face program de screenig, dar dacă numărul de pacienți crește cu 40-50%, avem capacitatea să-i tratăm? Răspunsul meu este: Nu!”, a adăugat medicul Patriciu Achimaș.
În Uniunea Europeană, în anul 2020, au fost înregistrate 2,7 milioane de noi cazuri de cancer și 1,3 milioane decese datorate acestei maladii. Conform Globocan, în România, în anul 2020, au fost înregistrate 98.886 noi cazuri de cancer și 54.486 decese. Cele mai frecvente localizări au fost, în ordine descrescătoare: colorectal, plămân, sân, prostată, vezică urinară.
