Furturi în serie de cărţi clasice ruseşti rare în valoare de aproape două milioane de euro din biblioteci din Europa de Est au lăsat indicii care arată înspre Moscova, relatează AFP.
Pe parcursul a doi ani, rafturi de literatură rusă din secolul al XIX-lea au fost furate din biblioteci din Polonia şi ţările baltice, originalele fiind înlocuite cu copii, relatează Agerpres.
Biblioteca Universităţii din Varşovia nu ştia de aceste furturi, între care primele ediţii ale lucrărilor lui Aleksandr Puşkin şi Nikolai Gogol, luna trecută.
Potrivit unui angajat al universităţii apropiat cazului, valoarea cărţilor furate din Varşovia se ridică la „aproximativ un milion de euro”.
„Este ca şi cum au fost furate bijuteriile coroanei”, a declarat pentru AFP Hieronim Grala, fost diplomat, expert în politică rusă şi profesor la Universitatea din Varşovia.
Furtul din Varşovia nu este un eveniment izolat.
Mari biblioteci din cele trei ţări baltice au căzut şi ele pradă hoţilor şi, de fiecare dată, a fost vizată literatura rusă din secolul al XIX-lea.
Potrivit experţilor, pista duce până la Moscova, unde lucrări similare pieselor furate au fost vândute la licitaţie.
Primul caz a fost depistat în aprilie 2022, la Biblioteca Naţională din Letonia, de unde au fost furate trei lucrări.
Un cetăţean georgian a fost condamnat pentru furt la şase luni de închisoare.
În aceeaşi lună, doi bărbaţi care pretindeau că cercetează cenzura şi politica editorială din Rusia la începutul secolului al XIX-lea s-au prezentat la Biblioteca Universităţii din Tartu, în Estonia, pentru a studia lucrările lui Puşkin şi Gogol.
Patru luni mai târziu, biblioteca a realizat că fost înlocuite cu copii opt lucrări, a căror valoare totală este estimată la 158.000 de euro.
În luna mai, în Lituania, de la biblioteca Universităţii din Vilnius au dispărut 17 cărţi, în valoare de aproximativ 440.000 de euro.
„Majoritatea cărţilor furate au fost înlocuite cu exemplare care nu erau originale”, a declarat pentru AFP Gintare Vitkauskaite-Satkauskiene, purtătorul de cuvânt al Procuraturii Generale din Lituania.
Până acum, Biblioteca din Varşovia a identificat 79 de cărţi dispărute din catalogul rusesc din secolul al XIX-lea.
„Aici, hoţii au operat la scară industrială”, a declarat pentru AFP un angajat al bibliotecii universitare, sub rezerva anonimatului.
Copiile lăsate de hoţi variază de la imitaţii neglijente până la lucrări contrafăcute cu atenţie.
Şi în timp ce aceste cărţi sunt considerate încă parte din colecţie, originalele sunt vândute la Moscova.
„Exista o notă din 22 decembrie 2022 care confirmă faptul că aceste cărţi sunt la locul lor” la Varşovia, a indicat Grala. „În aceeaşi zi, la o licitaţie la Moscova, una dintre aceste cărţi s-a vândut cu 30.500 de euro”, a spus el.
AFP a consultat capturi de ecran vizând licitaţiile de la Litfond – o casă de licitaţii care funcţionează la Moscova şi Sankt Petersburg -, în care apar cărţi cu ştampile şi numere de catalog de la Universitatea din Varşovia.
„Este clar că întreaga operaţiune a fost organizată din Rusia (…)”, a precizat Hieronim Grala.
AFP a contactat casa de licitaţii Litfond, dar directorul general al acesteia, Serghei Bourmistrov, nici nu a confirmat, nici nu a infirmat în mod explicit delapidarea.
„Casa de licitaţii Litfond funcţionează în cadrul legislaţiei actuale a Federaţiei Ruse şi nu acceptăm spre vânzare (…) cărţi cu ştampile ale unor biblioteci de stat existente”, a explicat el.
Pentru Grala, aceste furturi nu sunt nici o surpriză, nici o coincidenţă.
„Primele trei cazuri au lovit ţările pe care ruşii le acuză de combatere a limbii şi culturii ruse” (…) „Au înţeles foarte bine că Rossica (obiectele legate de cultura rusă) sunt mai puţin protejate (…) şi sunt mai accesibile”, a declarat Hieronim Grala, care s-a declarat „devastat” de pierderile „ireversibile” ale unor cărţi ruseşti, care au supravieţuit totuşi după două revolte naţionale şi două războaie mondiale pe teritoriul polonez.
„Bibliotecarii Universităţii din Varşovia, care şi-au riscat viaţa în timpul războiului, au construit în secret un tavan dublu pentru a ascunde cărţile, pentru ca acestea să nu dispară sau să ardă”, a amintit Hieronim Grala. „Şi acolo, nu le-am putut proteja de acest jaf”, a conchis el.
