De la Apple și Boeing până la Nike și Starbucks, sunt în joc sume uriașe de bani, notează The Economist.
<< Timp de decenii, politicienii din Washington ar fi putut fi confundați cu lobbiști ai companiilor americane din China. Făceau presiuni pentru ca țara să fie deschisă băncilor americane, avioanelor și lanțurilor de restaurante fast-food. De exemplu, Boeing a început să primească comenzi din China imediat după vizita lui Richard Nixon în această țară, în 1972. Acum, mulți directori americani din China cred că asistă la demontarea de către propriul guvern a unei mari părți din acea muncă.
Utilizarea intensă a tarifelor vamale de către Donald Trump face ca lanțurile lor de aprovizionare să devină nesustenabile. Represaliile guvernului chinez amenință să anuleze ani de succes comercial. Pe 15 aprilie, potrivit agenției de știri Bloomberg, autoritatea de aviație a Chinei le-a cerut companiilor aeriene să înceteze preluarea de aeronave de la Boeing. Semnificația acestei mișcări nu va trece neobservată de către directorii americani din Shanghai sau Beijing.
Companiile americane din China încă încearcă să înțeleagă cum va arăta viitorul. Tarifele vamale americane asupra importurilor din China au ajuns la 145%. Pe 11 aprilie, Casa Albă a anunțat scutiri pentru electronicele de consum, spre marea ușurare a unor companii precum Apple. De atunci, Trump a declarat că aceste scutiri sunt temporare, valabile până la finalizarea unei anchete privind semiconductorii, electronicele și produsele farmaceutice. Cel mai probabil, aceasta va duce la impunerea unor tarife ridicate asupra produselor care folosesc cipuri, precum telefoanele.
China a reacționat în oglindă, cu tarife de aproximativ 125%, dar a anunțat recent că nu va mai răspunde noilor tarife, deoarece, din cauza prețurilor mult mai mari, piața pentru importurile americane a dispărut deja. În același timp, autoritățile de reglementare chineze au lansat anchete și au adăugat companii americane pe liste care le vor dezavantaja operațiunile din această țară. Companii precum Boeing se pot aștepta la scăderi rapide ale comenzilor sau la anulări. Un director executiv american descrie războiul comercial într-un singur cuvânt: „distrugere”.
Printre justificările pentru impunerea tarifelor, Trump invocă un deficit comercial cu China de aproximativ 300 de miliarde de dolari în 2024. Însă directorii americani din China văd lucrurile altfel. Veniturile înregistrate în 2024 de companiile americane listate la bursă, care raportează vânzări în China, au fost cam de aceeași valoare. Apple, Nike și Starbucks sunt omniprezente; Tesla, producător de vehicule electrice, a vândut aproximativ două cincimi din mașinile sale în China doar în primele trei luni ale acestui an. Operațiunile lor locale angajează zeci de mii de oameni, adesea lucrători foarte calificați. Prin comparație, companiile chineze din America au avut mult mai puțin succes, generând doar 50 de miliarde de dolari în venituri, anul trecut. Să zărești un brand de consum chinezesc pe străzile unui oraș american e un eveniment rar.
Pentru directorii americani, a devenit mult mai dificil să opereze în China. În ultimii cinci ani, mulți au început să reducă investițiile, alungați de politici ostile și de dobânzi scăzute. În viitor, însă, chiar politicile americane vor fi cele care vor descuraja investițiile.
Majoritatea firmelor americane cu lanțuri de aprovizionare complexe încă fac eforturi să își revină de la impactul pandemiei, perioadă în care multe dintre ele au încercat să limiteze dependența totală de producția chineză, stabilindu-se în alte țări din regiune. Această diversificare parțială ar putea juca împotriva firmelor americane pe măsură ce războiul comercial se intensifică. Vietnamul, de exemplu, a propus să oprească redirecționarea bunurilor chinezești, în schimbul reducerii tarifelor de către Trump, potrivit agenției de știri Reuters. Acest lucru înseamnă că firmele americane care operează între cele două țări ar putea întâmpina tarife și mai mari.
Directorii americani vor trebui, de asemenea, să facă față furiei statului chinez. Din 2019, autoritățile de reglementare din China au dezvoltat un cadru legal sofisticat pentru a răspunde firmelor și țărilor. Acestea includ sancțiuni pentru respectarea sancțiunilor impuse de alte țări, restricții la export și o „listă a entităților nesigure” (UEL), care, atunci când o companie este adăugată pe aceasta, le poate interzice angajaților săi să intre în țară și îi poate bloca comerțul cu China. Potrivit unei lucrări realizate de Evan S. Medeiros de la Universitatea Georgetown și Andrew Polk de la firma de consultanță Trivium, aceste trei mecanisme au fost utilizate de 15 ori în 2023, dar de 115 ori anul trecut. Doar în primele două luni și jumătate ale anului 2025, adăugările pe lista UEL și controalele la export au fost folosite de aproximativ 60 de ori.
Tot mai clare devin și noi forme de retaliere. Pe 8 aprilie, a început să circule pe rețelele sociale chinezești o listă neoficială cu șase măsuri. Unele sunt relativ simple și sugerează interdicții la importul de păsări de curte și soia americană, precum și suspendarea tuturor discuțiilor despre combaterea comerțului cu fentanil. O altă măsură sugerată ar fi oprirea importurilor de filme americane. Lista include și o acțiune împotriva proprietății intelectuale (IP) deținute de americani și a serviciilor profesionale, cum ar fi firmele de avocatură. Lista a fost scrisă de doi bloggeri bine conectați. Două zile mai târziu, autoritatea de reglementare a filmelor a anunțat că va reduce numărul filmelor americane permise în China, sugerând că postările se bazau pe informații de încredere.
Lista ar putea oferi și mai multă claritate unui anunț făcut la 4 aprilie, referitor la o anchetă chineză împotriva DuPont, un grup american de produse chimice. DuPont are de mai mulți ani conflicte cu China pe teme legate de proprietatea intelectuală. Ancheta împotriva companiei acuza practici monopoliste nespecificate, iar unii analiști cred că investigația ar putea fi un atac asupra proprietății sale intelectuale în China. În trecut, multinaționalele au avut în vedere protecția acordată proprietății intelectuale ca o condiție prealabilă pentru a investi în China. Orice semn că aceste promisiuni vor fi retrase ar fi devastator pentru toate companiile străine, nu doar pentru cele americane, spune un consilier al unei companii.
Între timp, un atac asupra serviciilor americane încă nu s-a materializat complet. Orice astfel de măsuri ar putea afecta capacitatea altor companii americane de a opera. Firmele de avocatură, băncile, firmele de consultanță și firmele de contabilitate sunt pilonii comerțului. China a făcut deja dificilă activitatea unora dintre aceste servicii. De exemplu, anchetele corporative au devenit mai riscante, deoarece autoritățile de reglementare au înăsprit regulile legate de securitatea națională și tipurile de informații care pot fi divulgate. Multe firme de avocatură și-au redus deja activitatea sau au închis birouri. Dacă această presiune va crește, spune un avocat din Beijing, capacitatea de a colabora cu firme chineze va fi afectată.
În trecut, firmele de avocatură americane ar fi fost susținute de guvernul lor atunci când se confruntau cu astfel de provocări. Dar Trump a lansat o campanie împotriva firmelor de avocatură din SUA, care l-au investigat în trecut. Este puțin probabil ca el să fie înțelegător față de problemele lor din China.
Guvernul chinez va trebui să fie precaut atunci când va aplica pedepse firmelor americane. Lovirea Apple sau Tesla va afecta inevitabil capacitatea de producție locală și va duce la concedieri. Alte firme străine ar putea fi speriate de anchetele ce vizează firmele americane. Acest lucru ar putea, de asemenea, să dăuneze eforturilor Partidului Comunist de a atrage investiții străine și de a menține sectorul privat de partea sa. Însă există și beneficii clare pentru companiile chineze. Unii directori americani se tem de o reacție negativă împotriva produselor lor de consum, alimentată fie de guvernul chinez, fie de consumatorii obișnuiți. Huawei, un gigant local din domeniul tehnologiei, ar putea avea de câștigat în detrimentul Apple.
În acest sens, războiul comercial ar putea fi un cadou pentru liderii Chinei. Consumatorii locali adoră cultura și produsele americane; mulți au ignorat încercările statului de a promova mărci locale. Furia pe care Trump a îndreptat-o către China va face ca munca Partidului Comunist de a epura țara de mărci și companii americane să fie mult mai ușoară. >>
