Toate preţurile cresc la nivel mondial, din cauza penuriei de produse de toate felurile, de la saltele, la alimente sau minereuri, scrie Bloomberg, explicând că în urmă cu un an oamenii din întreaga lume se aprovizionau cu disperare, iar acum companiile se aprovizionează cu furie.
„Acum un an, pe măsură ce pandemia a devastat fiecare stat şi economiile s-au prăbuşit, consumatorii erau cei care cumpărau panicaţi. Astăzi, la revenire, companiile încearcă cu furie să se aprovizioneze.
Producătorii de saltele, producătorii de autovehicule, producătorii de folii de aluminiu cumpără mai mult material decât au nevoie pentru a supravieţui vitezei cu care se recuperează cererea de mărfuri şi a potoli acea frică primordială că materiile prime se vor epuiza. (…) Lipsa materialelor, blocajele din transporturi şi creşterea preţurilor vor atinge cele mai înalte niveluri din istoria recentă, crescând îngrijorarea că inflaţia nu va mai putea fi controlată”, relatează Bloomberg.
Această frenezie, acompaniată de lipsuri, blocaje de transport şi cele mai mari creşteri de preţuri din ultimii ani ridică îngrijorări cu privire o posibilă creştere puternică a inflaţiei, alimentată de o economie globală supraîncălzită.
Cupru, minereu de fier sau oţel, porumb, cafea, grâu sau boabe de soia cherestea, semiconductori, plastic sau carton pentru împachetări… pe toate aceste segmente şi multe altele din absolut toate domeniile se înregistrează deficit de materie primă.
Diferenţa dintre criza din 2021 şi alte perturbări anterioare ale lanţurilor de aprovizionare o reprezintă magnitudinea sa extraordinară şi faptul că nu ne putem da seama când se va termina, consideră analiştii citaţi de Bloomberg. Cea mai mare flotă de camioane din Europa, Girteka Logistics, spune că s-a luptat pentru a găsi suficiente materii prime. Monster Beverage Corp. din Corona, California, are de-a face cu o penurie de aluminiu. MOMAX Technology Ltd. din Hong Kong întârzie producţia unui nou produs din cauza lipsei de semiconductori.
Indiferent că sunt mari sau mici, companiile se confruntă cu o penurie generalizată – unele duc lipsă de aluminiu, altele nu pot restarta producţia din cauza deficitului major de semiconductoare, iar situaţia este exacerbată de o serie de calamităţi şi dezastre naturale care au afectat producţia.
Directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional (FMI) Kristalina Georgieva preconiza în aprilie 2020 că o recesiune mondială va afecta toate statele, aceasta fiind una dintre „cele mai grave consecinţe economice de la Marea Depresiune” din 1929 ale acestei „crize fără pereche” provocată de noul coronavirus.
Potrivit acesteia, ţările emergente sunt cele mai vulnerabile în faţa acestui dublu şoc mondial al ofertei şi cererii.
Încă din februarie 2020, 100 de miliarde de dolari au fost alocaţi unor ţări în curs de dezvoltare – de trei ori mai multe, în aceeaşi perioadă, decât în timpul crizei financiare din 2008.
Nevoile financiare ale acestor ţări erau evaluate la mii de miliarde de dolari. O ”veste încurajatoare”, consideră Gheorghieva, este faptul că o sumă de aproximativ 8.000 de miliarde de dolari a fost deja mobilizată de state din întreaga lume în vederea susţinerii economiilor lor, prin intermediul unor susţineri directe sau garanţii bancare.
