Din arondismentul 16 al Parisului și până în zonele sale cochete, condimentează mesele în familie sau între prieteni și răzbat în spațiile de recreere. Dar de unde vin aceste cuvinte noi? De ce le folosesc tinerii?. Le Figaro publică o anchetă referitoare la gradul de penetrare al limbii arabe, în Franța.
<< „Wallah, c’est la hess” [a fi într-o situație mizerabilă – n.tr.]. Arthur își aruncă telefonul pe pat. Cu un gest energic, își ia înapoi smartphone-ul, deschide o conversație pe WhatsApp, «grosse khapta ce soir, c’est moi qui khallass». Întrebat ce vrea să spună, răspunde dând din umeri: «ben, la hess, c’est être dans la merde» – «embêté» [e o situație mizerabilă, enervantă – n.tr.]. Iar „khapta” este petrecere, „khallasser” înseamnă să plătești. Cu alte cuvinte, Arthur este supărat și le oferă prietenilor săi o seară în oraș.
Dar de unde vin aceste cuvinte? „E arabă, cred”, încearcă să ghiceasc tânărul Dijonnais, care nu a locuit niciodată în Algeria, Maroc sau Tunisia. „Așa vorbim noi, este limbajul tinerilor de astăzi”. La fel ca el, Bertille, în vârstă de 20 de ani, îl folosește frecvent. „Khapta, îmi vine de la sine”, recunoaște ea. „Fais belek este folosit în loc de ai grijă, fii atent”. Și ea a pășit mai mult pe tărâm burghez decât pe cel al Maghrebului. Dar cum a ajuns la masa burgheză limba arabă, anterior vorbită mai mult prin „cartiere”?
Fenomenul nu este de ieri, de azi
Să ne întoarcem în timp. „În trecut, franceză a fost receptacul de italiană, spaniolă, dar și de arabă”, precizează Jean Pruvost, autorul cărții Nos ancêtres les Arabes. „Café”, „orange”, „épinard”, „tasse”… Contactul cu limba arabă a debutat cu cruciadele, continuă lingvistul. Au venit apoi cuvintele religioase (visir, émir), produsele noi (café, argan), cuvinte militare și familiare (bled, niquer), prin războiul din Algeria, iar acum comerțul paralel, petreceri, rap-ul. „Este important să înțelegem că o limbă se hrănită de alții, fiecare cuvânt are o poveste și trebuie explicat”. Astăzi există aproximativ 500 de cuvinte din arabă, intrate în limba franceză.
„Le folosim pentru a spune mici lucruri de zi cu zi, emoții”, adaugă Arthur. Sunt multe exemple. „hchouma” pentru „rușine”, „smala” pentru „familie”, „moula” pentru „bani” sau „droguri” – ambele sunt adesea legate – „bsahtek” pentru „bravo” … La fel cum unii folosesc engleza pentru a părea „mai cool”, tinerii își însușesc limba arabă. „Este o modă, o folosim doar pentru a fi la curent”, spune Bertille. Arthur vrea „să încalce codurile”, „să arate că nu este blocat și închis la minte”.
„Este în principal arabă magrebiană”, arată Luc Biichlé, sociolingvist și lector la Universitatea din Avignon. El cpmpletează că „araba literară este foarte puțin vorbită în Franța”. Să luăm un exemplu citat mai sus, „hess”, care provine din algerianul „lḥās”, care desemnează acțiunea de a linge mâncarea. Este folosit și pentru a comunica o situație precară. Găsim astfel celebrul „c’est la hess” al lui Arthur.
Cuvintele familie și prietenie provin adesea din arabă. „Khouyas” sunt frații, „srab”, un nume din arabul „sahbi” sunt prietenii. Poliția este, de asemenea, o sursă inepuizabilă de inspirație, așa cum era deja cazul cu argoul (flic, condé, keuf...). Astfel, polițiștii sunt desemnați drept „hendeks”, din arabul „indak”, care înseamnă „atenție”. „Când eram mic, își amintește Luc Biichlé, îi insultam pe alții cu bakala, un amestec între baraki și bacalhau, care este cod portughez uscat”. De atunci, insultele s-au schimbat și sunt mai mult inspirate din arabă, precum „Miskin”, care înseamnă „săracul meu”.
De la rap, în viața e zi cu zi
„Acestea sunt, în mare parte, cuvinte de zi cu zi, uneori religioase sau insulte”, continuă Luc Biichlé, care și-a scris teza despre limbile imigranților nord-africani și căile lor de integrare în Franța. Acestea sunt cuvintele tinerilor, transmise de tineri, destinate tinerilor”.
Pentru a înțelege, ascultați cu atenție cele mai recente hituri rap. «Cet été j’vends d’la “moula”. Le guetteur qui crie “a khah”, “halbat” au quartier.» Așa cântă Gambino, în „Alicante”. „A khah”, care înseamnă „O, frate!”, este o injecție care previne pericolul. „Halbat” este verbul „détaler” [a merge repede, a o lua la fugă, a se tira – n.tr.].
Să luăm un alt exemplu. După succesul Bande Organisée, cântărețul JUL a reunit 157 de rapperi din Marsilia și Paris. «J’dis : “Hamdoullah”, c’est mérité […] j’suis “khabat”. En fumette sur l’Arc de Triomphe, “khapta” sur la Canebière».
Aici găsim câmpul lexical religios, „Al-ḥamdu lillāh” este un cântec divin de laudă. În același mod, este obișnuit să găsim în textele rap:
„Wallah”, (De la Dumnezeu!)
„Bismillah” (În numele lui Dumnezeu milostiv și milostiv)
„Inshallah” (cu voia lui Dumnezeu)
„Mașallah” (Ce a voit Allah).
Bertille și grupul ei de prieteni recunosc că „vin din rap, dar și din rețelele de socializare, reality TV, fotbal și activități de timp liber, precum jocurile online”. Și aici înfloește vocabularul arab. „Bsahtek”, „bravo”, „zbeul”, „bazar”. Pentru Luc Biichlé, vectorii de transmitere sunt numeroși, iar unii dintre ei, precum rap-ul sau rețelele de socializare, se porivesc tinerei generații.
Nu toate cuvintele vor putea fi cioplite în marmura dicționarului. „Unele vor rămâne, altele vor dispărea, e normal”, pune în perspectivă Luc Biichlé. Cele împărtășite pe scară largă vor rămâne, dincolo de grupul inițial. „Și nu putem prevedea niciodată, râde Jean Pruvost, există acolo ceva aleatoriu, pe care nu îl controlăm”. Este această accelerare în creștere sinonimă cu influența tot mai mare a limbii arabe în Franța? „Împrumuturile lingvistice nu sunt cea mai puternică influență”, răspunde Luc Biichlé. Cu toate acestea, cuvintele formează reprezentările noastre despre lume”. >>
ALEGERI ÎN FRANȚA | În campanie, Macron va juca, din nou, cartea de apărător al UE
