Deși articolul 16 din Constituția României afirmă că cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, și nimeni nu este mai presus de lege, realitatea este diferită, notează Newsweek.ro.

De la bun început, chiar în Constituție au fost prevăzute o serie de imunități care contrazic articolul 16. Potrivit Constituției din 1991, de imunitate beneficiau președintele României, membrii Guvernului și parlamentarii.

Între timp, tot mai multe categorii de bugetari – dintre cei care beneficiau și de pensii speciale – au primit sau se pregătesc să beneficieze de protecție în fața sancțiunilor legale. Publicul a fost atent doar la faptul că, în mod constant, Legislativul refuza să ridice imunitatea parlamentarilor.

Predoiu vrea protecție pentru magistrați

La începutul lunii februarie, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a propus ca și magistrații să beneficieze de două filtre de protecție.

Predoiu a explicat că, în schimbul desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și pentru a-i proteja pe magistrați de abuzuri, vor fi introduse în lege două măsuri de protecție a procurorilor și judecătorilor:

punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor se încuviințează de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv în cazul magistraților care sunt membri aleși ai Consiliului.

Mai multe asociații de magistrați au protestat la propunerile lui Predoiu. „Asemenea filtre în calea tragerii la răspundere penală a magistraţilor sunt în mod evident neconstituţionale, pentru că ar situa magistraţii deasupra cetăţenilor obişnuiţi.

Mai mult, dacă astfel de modificări ar intra în vigoare, s-ar deschide calea spre crearea de privilegii şi pentru alte categorii sociale, cum ar fi parlamentarii“,  au apreciat „Forumul Judecătorilor din România“ și „Inițiativa pentru Justiție“.

Minstrul și-a apărat proiectul: „Celor care spun că CSM ar putea abuza de «filtru», le răspund: să vedem primul abuz al CSM și MJ va propune eliminarea «filtrului»!“.

Cătălin Predoiu a sugerat că abuzurile DNA l-au determinat să recurgă la această formă de protecție a magistraților: „Odată făcută această opțiune, am avut de ales între a ignora temerile și percepțiile create în anii anteriori în urma «cazului Ploiești» și a altora, sau a ține cont de ele și a reglementa «filtre» procedurale asiguratorii. Am optat să înclin balanța și în cealaltă parte, prin două «filtre», Procurorul General și CSM“.

Deocamdată, întrucât guvernul Orban a picat prin moțiune de cenzură, iar Executivul demis are atribuții limitate, proiectul n-a mai putut fi promovat.

Parlamentarii, protejați în limitele internaționale 

Membrii Legislativului beneficiază de imunitate în conformitate cu articolul 72 din Constituție. Nu pot fi perche­ziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte.

În plus, Constituția le garantează că nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Aceste forme de imunitate pentru deputați și senatori sunt însă obișnuite. De exemplu, mai sunt 101 țări în care arestarea unui ales trebuie aprobată de colegii săi din Parlament.

În Danemarca, Portugalia și Bulgaria, o anchetă penală asupra unui parlamentar ales încetează pe timpul mandatului și se reia după.

Din 162 de țări care au în Constituție prevederi privind imunitatea, în nu mai puțin de 131 de state declarațiile din Parlament sunt protejate de urmărirea penală.

Imunitatea pentru voturile din Parlament este prevăzută în Constituția a 106 state, arată un studiu al think
tank-ului Open Politics.

În 82 de țări, Parlamentul trebuie să aprobe nu doar arestarea, ci și punerea sub urmărire penală a unui membru.

În UE, în 23 de state este necesar acordul Parlamentului pentru reținere sau arestare, iar în Cipru este nevoie de acordul Curții Supreme.

În 19 din 28 state membre ale UE, imunitatea se aplică și la urmărirea penală. În România, urmărirea penală a parlamentarilor poate fi începută fără aviz.

Miniștrii, la mâna Parlamentului

Imunitatea miniștrilor este prevăzută în articolul 109 din Constituție și în legea privind responsabilitatea ministerială. Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele pot cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercitarea funcției lor.

În cazul în care s-a cerut această urmărire penală, Președintele poate cere suspendarea din funcție a ministrului. Dacă se hotărăște trimiterea în judecată, demnitarul respectiv este suspendat de drept din funcție.

Dreptul de suspendare aparține Președintelui României, la propunerea ministrului Justiției sau a primului-ministru.

Membrii Guvernului răspund astfel doar pentru fapte comise în legătură cu exercițiul funcției lor. Pentru altfel de fapte, răspund potrivit dreptului comun.

Curtea Constituțională a decis că în cazul membrilor Guvernului care sunt și deputați, cererea de urmărire penală poate fi dispusă doar de Camera Deputaților, iar pentru cei care sunt și senatori, aceasta poate fi înaintată doar de Senat. 

Pentru aceia care nu sunt nici deputați, nici senatori, cererea de urmărire penală aparține Președintelui României.

UE: Se abuzează de imunitate

România a fost criticată constant în rapoartele MCV pentru modul în care parlamentarii și membrii Guvernului s-au folosit de imunitate pentru a scăpa de dosare penale.

Doar în 2019, Legislativul i-a salvat pe Călin Popescu Tăriceanu – implicat într-un dosar al șpăgii Microsoft – și pe Florian Bodog, fostul ministru PSD al Sănătății, care și-ar fi angajat o consilieră care nu trecea pe la serviciu, dar beneficia de toate drepturile salariale.

În România, există mai multe cazuri în care demnitarii au scăpat, iar subalternii care le-au fost complici au ajuns la pușcărie. De exemplu, fostul ministru Laszlo Borbely (UDMR), în prezent consilier în aparatul de lucru al premierului Orban, a scăpat de două ori de solicitarea DNA de ridicare a imunității.

În schimb, consilierul său, Szepessy Szabolcs,  a fost condamnat la doi ani şi şase luni cu executare pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă.

În noiembrie 2017, Senatul a blocat solicitarea DNA de ridicare a imunității lui Viorel Ilie (ALDE), acuzat că ar fi vrut să aranjeze examenele de ocupare a unor funcții publice în ministerul pe care-l conducea pe atunci, pentru relația cu Parlamentul.

În noiembrie 2018, Felicia-Elena Pop, director de cabinet al ministrului Ilie Viorel, și Mihai-Cornel Zaharia, angajat în cadrul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul și membru în comisia de concurs, au fost condamnați la câte doi ani de închisoare cu suspendare.

Tot la ALDE este refugiat și Varujan Vosganian, care a scăpat de două solicitări ale DIICOT de ridicare a imunității, în 2013 și în 2015.

În 2013, senatorii liberali s-au abținut de la vot, în 2015 au votat pentru ridicarea imunității. Ambele solicitări vizau dosarul „Gaze ieftine pentru Ioan Niculae“. În septembrie 2017, DNA a cerut Camerei Deputaților ridicarea imunității Rovanei Plumb, acuzată de complicitate la abuz în serviciu.

Aceasta, ca ministru al Mediului, a ajutat-o pe Sevil Shhaideh, pe atunci secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, să transfere insula Belina de la Apele Române la Consiliul Județean Teleorman, de unde a ajuns, de facto, în proprietatea lui Dragnea.

Camera Deputaților a protejat-o însă pe Rovana Plumb și a refuzat să-i ridice imunitatea. Alți acuzați în dosarul Belina, inclusiv Sevil Shhaideh, au fost trimiși în judecată, în vara lui 2018.

Președintele, aproape de neatins

Președintele României poate fi trimis în judecată doar pentru înaltă trădare. Articolul 96 din Constituție arată că doar Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.

Analiza faptelor ce îi sunt imputate președintelui e realizată de către o comisie de anchetă ce se constituie printr-o hotărâre a Parlamentului.

Raportul comisiei va fi transmis președintelui, care poate alege să ofere explicații cu privire la faptele de care este acuzat, nefiind obligat să facă vreo declarație.

Dacă Parlamentul hotărăște punerea sub acuzare, va fi sesizat procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ, pentru ca acesta să dispună începerea procedurii judiciare.

Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Dragnea îi dă imunitate lui Dorneanu

În iulie 2018, și judecătorii Curții Constituționale au primit o anumită formă de imunitate. Președintele Klaus Iohannis a promulgat o lege prin care aceștia pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală doar cu încuviinţarea a două treimi din plenul Curţii, la cererea Procurorului General.

În prima variantă a legii, contestată chiar la Curtea Constituțională de către parlamentarii USR și PLUS, judecătorii CCR nu puteau fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată numai cu acordul plenului CCR, la cererea ministrului Justiției, sesizat, la rândul său, de procurorul general.

Inițiativa acestei legi a fost a deputatului minorității sârbe Adnagi Slavoliub, dar a fost votată și promovată de către majoritatea PSD din Camera Deputaților.

Cioloș oferă protecție DIPI

În 2016, premierul Dacian Cioloș a militarizat direcția de informații a Internelor, DIPI, aflată în plin scandal legat de modul în care a folosit fondurile. Doi ani mai târziu, fosta procuroare DNA Florica Mirică a explicat efectele acestei legi: procurorii militari îi protejează pe angajații serviciilor speciale militarizate.

„Au militarizat D.I.P.I. și l-au scos din competența noastră și au fost înlăturați ăia care au denunțat și toți ăia care au depus mărturie pe tema asta și s-a reîmprospătat personalul și întrebare de examen a fost dacă întâlnesc o fraudă, o denunță la Parchet sau o spun doar șefilor?

Deci (…) nu ne mai putem atinge de fondurile operative, pentru că sunt toți militarizați, iar procurorii militari nu se ating de ei“, a declarat Mirică într-o înregistrare difuzată de G4Media.

O altă formă de protecție a polițiștilor este prin statutul polițistului. Potrivit acestuia, cercetarea disciplinară a poliţiştilor trebuie să aibă loc în termen de şase luni de la data la care s-a luat cunoştinţă despre comiterea faptei, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii faptei.

Iar dacă la mijloc e vorba şi de vreo faptă penală, cercetarea disciplinară se suspendă din oficiu, până la pronunţarea unei sentinţe definitive în dosarul penal.

Cum anchetele durează de regulă mai mult de jumătate de an, în astfel de situaţii poliţiştii care au încălcat regulamentele ajung să nu mai fie cercetaţi disciplinar.

Articolul integral poate fi citit aici

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here