Viktor Orban și prăbușirea democrației

Sursa: Flickr

Favoritism, controlul presei, atacuri asupra UE: premierul Viktor Orbán își transformă țara într-o autocrație. În această primăvară el va candida din nou, pentru a fi reales. Îi vor permite maghiarii să reușească și de această dată?, se întreabă Der Spiegel.

<< Granița dintre Austria și Ungaria trece prin câmpiile din apropierea lacului Neusiedl, o linie care desparte vestul și estul și – cel puțin conform lui Viktor Orbán – pe liberalii dezrădăcinați și patrioții statornici. Numai în țara lui, susține el, oamenii sunt încă feriți de imigrația fulgerătoare și de de-creștinare.

În 1989, aici, la granița care desparte Sopronul de regiunea austriacă Burgenland, oamenii s-au scurs spre vest printr-o breșă din din Cortina de Fier. Imaginile emblematice cu cetățeni est-germani fugind au fost mult timp privite ca o dovadă a aparentului triumf al sistemului de valori occidental.

A fost momentul în care însuși Orbán ieșea din amurgul unui socialism în declin și pășea în lumina istoriei. A devenit cunoscut pentru prima dată unui public mai larg pe 16 iunie 1989, la Budapesta, ca un tânăr de 26 de ani, cu barbă neglijentă și păr lung, ca un orator de foc. Orbán a urcat la tribună în cadrul ceremoniei de reînhumare a trupului lui Imre Nagy, prim-ministrul executat de regim în 1958. Acolo, în fața a sute de mii de persoane, a cerut retragerea trupelor sovietice, încă puternic înarmate, din Ungaria. Spectacolul i-a adus popularitate.

Astăzi, trei decenii mai târziu, provocatorul slab de altădată este greu de recunoscut, și nu doar din exterior. În calitate de prim-ministru deja de multă vreme și lider elocvent al partidului de guvernământ Fidesz, Orbán contestă normele legale și morale ale Uniunii Europene. După căderea comunismului, în 1989, a spus că maghiarii și alți europeni credeau „că Europa este viitorul nostru”. Dar nu mai este cazul. „Acum, simțim că suntem viitorul Europei”. Oricine caută un simbol al eșecului elitelor occidentale, spune el, trebuie doar să privească spre Bruxelles: la Comisia Europeană.

În cadrul Comisiei Europene, al executivului UE și al Parlamentului European răbdarea manifestată față de Orbán pare să se epuizeze. Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, oprește virarea către Budapesta a primei tranșe dintr-un total de 7,2 miliarde de euro, din fondul UE pentru reconstrucția post-coronavirus. Săptămâna trecută, Comisia a trimis Ungariei ceea ce se numește o „scrisoare albastră”, acuzând sistemul Orbán că este ros de nepotism și că are o justiție slabă și părtinitoare. Budapesta ar putea pierde în curând miliarde din subvențiile UE.

Cu ani în urmă, ministrul maghiar al Educației de la acea vreme, Bálint Magyar, a susținut că țara s-a dezvoltat într-un „stat mafiot post-comunist condus de clanul politico-economic al lui Orbán”. În toamna anului trecut, Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene, a declarat că în Ungaria a apărut o „democrație bolnavă”. În iulie, Mark Rutte a spus că Ungaria „nu mai are loc în UE”. Cuvintele premierului olandez au trădat furia, dar și neputința.

Dintre toate țările, de ce tocmai una care a jucat un rol semnificativ în apropierea dintre Est și Vest, la sfârșitul anilor 1980, a luat calea autocrației? Și cum a trecut Ungaria de la a fi un elev model în Europa, la statutul de paria? Cum se poate ca Viktor Orbán, îndrăznețul anticomunist din 1989, să cucerească majoritatea alegătorilor, ca populist, zeci de ani mai târziu?

Felcsút: Afacerea de familie

Ori de câte ori poate, jurnalista Babett Oroszi călătorește în satul Felcsút, la aproximativ 50 de kilometri vest de Budapesta. Orbán a crescut aici și într-o casă mică, în care încă mai locuiește din când în când, în weekend, din stuc alb. În curte, prim-ministrul a amenajat un loc de joacă pentru nepoții săi, alături de un steag majestuos al Ungariei.

Felcsút și împrejurimile sale reprezintă țara pură a lui Orbán, spune Oroszi – un loc unde puteți înțelege bine elementele de bază: Cum vede prim-ministrul lumea? Încotro vrea să nducă Ungaria? Tot ceea ce joacă un rol în proximitatea prim-ministrului iese la vedere în această regiune model: favoritism, corupție și megalomanie, maghiari conștienți de tradiție și entuziasm general pentru fotbal.

Orbán s-a născut în orașul Székesfehérvár, din apropiere, și a crescut în circumstanțe modeste. Nu avea apă curentă și în perioada vacanțelor trebuia să lucreze la câmp. Tatăl său îl pedepsea și fizic. Originile provinciale ale lui Orbán i-au modelat cariera politică și constituie un element cheie al personalității sale populiste. Casa din Felcsút a soților Orbán  este imaginea potrivită.

Jurnalista Oroszi este sigură că modestia este puțin mai mult decât o fațadă. Magnificul stadion al clubului local de fotbal din prima divizie, la numai 10 metri de casa lui Orbán, are aproximativ de două ori mai multe locuri decât populația orașului. Împreună cu calea ferată cu ecartament îngust, finanțată cu aproape 2 milioane de euro din fonduri UE, care duce de la stadion la un parc din apropiere, conferă satului un aspect grotesc de ambițios.

Oroszi spune că Orbán amestecă sistematic politica și afacerile. Tatăl său, Győző, cândva membru al conducerii partidului în cooperativa agricolă din Felcsút, s-a îmbogățit ca proprietar al unei cariere, după căderea comunismului. Oroszi a urmărit sistematic camioanele companiei lui Győző, în drum spre diferite șantiere. Concluzia ei: Piatra lui Orbán este folosită aproape peste tot în Ungaria. „Fiul își umple tatăl cu contracte”, spune ea.

Între timp, fratele lui Orbán, Győző Jr., a colectat fonduri UE pentru compania sa de tehnologie. Patru contractori apropiați de Orbán, inclusiv ginerele, István Tiborcz, au câștigat mai mult de un sfert din toate contractele guvernamentale, cu o valoare totală de aproximativ 80 de milioane de euro, numai în primele luni ale anului 2020 – în majoritatea cazurilor fără a fi nevoie să licitație chiar și împotriva unui singur alt concurent. Agenția europeană anticorupție, OLAF, l-a acuzat pe Tiborcz de 17 cazuri de „fraudă organizată” și a cerut Comisiei Europene să recupereze subvenții în valoare de 44 de milioane de euro.

Orbán nici măcar nu face un secret din faptul că contractele de stat sunt adesea atribuite fără nicio licitație. Premierul crede că țara are nevoie de antreprenoriat național pentru că prea mulți bani curg din Ungaria spre cuferele corporațiilor europene.

Un drum cu două benzi iese din Felcsút printr-un peisaj ușor ondulat. În spatele terenului Pannonia Golf & Country Club, drumul se îndreaptă ușor în sus. Oroszi se oprește în fața unei porți. În spatele ei se află Hatvanpuszta, o moșie construită în secolul al XIX-lea de către arhiducele Iosif al Austriei și care este în prezent restaurată cu cheltuieli considerabile.

Din 2011, moșia aparține familiei Orbán; tatăl lui Viktor Orbán a cumpărat-o de la stat. Pentru a afla mai multe, jurnaliștii au ridicat drone care au făcut turul proprietății de 13 hectare – cel puțin până când o modificare a legii a făcut ca utilizarea lor să fie mult mai dificilă. În locul lor, reporterii închiriază acum avioane de mici dimensiuni pentru a documenta cum merge construcția. Fidesz se teme acum să „nu publicăm videoclipuri jenante cu palatele politicienilor, așa cum a făcut Alexei Navalnîi, în Rusia”, spune Oroszi.

Când Oroszi trimite întrebări agențiilor oficiale, de obicei nu primește răspuns. Un cartel al tăcerii îi împiedică pe jurnalişti să pătrundă prea adânc în finanţele labirintice ale clădirilor ostentative ale lui Orbán şi în activităţile de afaceri ale familiei.

„Mă supără, iar furia aceea îmi dă puterea să merg mai departe”, spune Oroszi. Tânăra de 35 de ani este cunoscută pentru anchetele. Faptul că trăiește cu o femeie și are rădăcini rome de partea mamei ei o face pe jurnalistă și mai suspectă, din perspectiva liderilor din Ungaria. „Sunt surprinsă că presa lui Orbán nu a lansat deja o campanie de calomnie împotriva mea”, spune ea.

Peste trei sferturi din piața media maghiară este finanțată din surse apropiate guvernului. Organizația „Reporteri fără frontiere” îl listează pe Viktor Orbán drept primul șef al unui guvern din UE printre cei 37 de „prădători ai libertății presei” din lume, alături de președintele rus, Vladimir Putin, și prințul moștenitor saudit, Mohammed bin Salman.

Dar Oroszi nu se lasă descurajată ușor. Se urcă și pe garduri pentru a arunca o privire asupra moșiei Hatvanpuszta. „Nu putem dovedi cine construiește aici”, spune ea, „dar suntem siguri că este familia Orbán. Nu știm cine plătește pentru toate acestea, dar nu poate fi Győző Sr. singur – asta ar fi probabil să fie prea scump”.

Până acum, guvernul a rămas tăcut cu privire la articolele lui Oroszi. Este dificil să urmărim poveștile de delapidare sau corupție până la familia Orbán. Orbán este mânat de ambiția parvenitului, spune un prieten din copilărie. „Nu vrea să fie doar cel mai puternic om din Ungaria, ci mai ales cel mai bogat”.

Sopron: Loialitate față de sistem

Ca lingvist, Koloman Brenner, vicepreședintele parlamentului maghiar, este obișnuit să se exprime într-o manieră rafinată. Dar când i se cere să explice succesul sistemului Orbán, în biroul său din centrul istoric al orașului Sopron, la sud-vest de Lacul Neusiedl, se străduiește vizibil să-și păstreze calmul. „Statul cu partid unic al lui Viktor Orbán a dezlănțuit și a promovat corupția și a distrus multe în educație, asistență medicală și asistență socială”, se plânge Brenner, care este el însuși membru al partidului conservator Jobbik, de dreapta.

În 1988, aproximativ trei duzini de intelectuali au fondat alianța civică Fidesz. La începutul carierei sale politice, cursul lui Orbán a fost unul hotărât pro-occidental, cu aderarea la UE și NATO ca priorități principale. În 1998, liderul liberal al Fidesz, în vârstă de numai 35 de ani, a fost ales pentru prima dată premier. Doi ani mai târziu, partidul său s-a alăturat Partidului Popular European, grupul principalelor partide de centru-dreapta din Parlamentul European.

Punctul de cotitură a venit odată cu înfrângerea sa în alegerile din 2002. În ultimele sale zile de mandat ca prim-ministru, el a declarat: „Patria nu poate fi în opoziție”, decretând astfel că dezastrul personal fusese o înfrângere a întreagii națiuni.

În anii care au urmat, Orbán și-a orchestrat lupta împotriva conducători ca pe o bătălie pentru viitorul națiunii sale. După opt ani în opoziție, ungurii i-au mulțumit lui Orbán, realegându-l în 2010.

„De când Orbán a venit la putere pentru a doua oară, tot ceea ce face parte din democrația civilă a fost demontat succesiv”, spune Brenner. „Uniunea Europeană a fost fondată pe presupunerea că toată lumea va juca după reguli, dar Orbán face  un joc pervers, doar prefăcându-se că este o democrație civilă. UE nu are niciun mijloc de a contracara acest lucru. Nimeni nu a crezut că este posibil că cineva ar putea merge atât de departe ca Orbán. Este un cinic strălucit”.

Premierului Ungariei îi place să se poziționeze ca un lider puternic. Popularitatea sa se bazează pe promisiunea de a-și proteja cetățenii de tot felul de pericole, inclusiv de imigranți, influență străină și șomaj.

În Sopron, prosperitatea – în primul rând un produs al oamenilor din zonă care lucrează peste graniță, în Austria vecină – este inconfundabilă. Gradul de ocupare a forței de muncă este aproape de nivelul maxim în regiune, iar electoratul își arată recunoștința față de Orbán prin loialitatea față de sistem. Toate cele 12 circumscripții electorale din Sopron sunt ferm în mâinile Fidesz.

Nici măcar scandalurile nu au făcut ceva pentru a schimba lucrurile. József Szájer, din Sopron, de exemplu, un vechi deputat al Fidesz și membru al Parlamentului European, a fost unul dintre responsabilii pentru noua Constituție, în care căsătoria a fost stabilită exclusiv ca o uniune între un bărbat și o femeie. În noiembrie anul trecut, poliția din Bruxelles l-a prins pe parlamentar – aparent puțin îmbrăcat – în timp ce încerca să fugă dintr-un apartamen. Petrecerea la care participase în respectivul apartament era pentru bărbați homosexuali și fuseseră consumate o mulțime de droguri. Szájer și-a dat demisia din funcțiile sale, a restituit cetățenia de onoare pe care i-o acordase orașul natal și a fost eliminat de partid fără prea multă agitație.

A fost jenant pentru Orbán, care nu se satură să invoce sfințenia familiei tradiționale. Cu toate acestea, scandalul nu i-a afectat prea mult reputația. Gábor Fodor, un prieten din copilărie și coleg de cameră din vremea facultății, spune că politicianul a fost întotdeauna flexibil din punct de vedere ideologic. El spune că Orbán a descoperit pur și simplu o nișă de piață în naționalismul conservator de dreapta, mai devreme decât alții.

Între timp, transformarea societății maghiare a continuat ritmic. Oamenii lui Orbán preiau tot mai mult controlul la Universitatea din Sopron. Ca majoritatea universităților din țară, instituția a fost transformată într-un model de fundație și a fost dotată cu membri ai consiliului de administrație care sunt preponderent loiali guvernului. Noi decani pot fi numiți acum fără niciun concurs, iar fondurile pot fi alocate după cum se consideră de cuviință.

În Ungaria, „retorica războiului” și un „climat general de frică” se răspândesc rapid, au scris intelectualii de frunte, într-un apel critic, în toamna anului trecut. Procedurile privind statul de drept, deschise împotriva Ungariei, în temeiul art. 7 din Tratatul UE, există din septembrie 2018, din cauza preocupărilor semnificative cu privire la independența sistemului judiciar, libertatea de exprimare, drepturile minorităților și corupție.

„În această țară, în care totul depinde de unde te poziționezi fațăr de Fidesz, trebuie să te gândești bine la felul în care votezi la alegeri”, spune Zsolt Porcsin, un jurnalist care a fost critic la adresa guvernului. „Nici în etapele târzii ale socialismului nu s-a ajuns vreodată în punctul în care o profesoară de grădiniță să fie angajată doar dacă aparține taberei politice potrivite”, spune el.

El afirmă că în orașul său natal, Debrețin, oficialii au fost concediați din administrația orașului pentru că erau considerați nesiguri din punct de vedere politic, iar o epurare similară a avut loc ulterior în companiile de stat. Ulterior, au fost chiar reziliate contracte cu furnizori și antreprenori a căror loialitate a fost pusă sub semnul întrebării. „Oamenii aleargă să se adăpostească”, spune Porcsin. O femeie în vârstă, de exemplu, a făcut patru abonamente la ziarul său online, deoarece cei trei fii ai ei care lucrează au vrut să citească articolele lui Porcsin fără să fie cumva bănuiți.

Cei care încearcă să pătrundă mai adânc în lumea Orbán se confruntă rapid cu obstacole. Interviurile sunt acordate și apoi anulate în scurt timp. Întrebările trebuie trimise în avans și articolele trebuie trimise înainte de publicare.

Există multe „neînțelegeri” în reportajele străine despre Orbán, spune politologul Ágoston Mráz. Institutul său de sondaje, Nézőpent, este considerat apropiat de Fidesz și, de obicei, acordă guvernului cele mai mari cote de aprobare. El spune că Orbán nu este un dușman al Europei, argumentând că premierul pur și simplu nu vrea să fie condus de puteri străine.

În timpul crizei refugiaților din 2015, de exemplu, el spune că Ungaria s-a simțit exclusă de o politică de „cultură de primire” a refugiaților, care a fost condusă în mare parte de Germania.

Dar cum interpretează el, ca expert în Fidesz, superhitul propagandei lui Orbán – povestea lui George Soros, miliardarul evreu de pe bursă, de origine maghiară și supraviețuitor al Holocaustului, care se presupune că provoacă prăbușirea Occidentului creștin? Campania nu are nimic de-a face cu antisemitismul, susține Mráz, dar are de-a face cu „politica de migrație foarte liberală” pe care Soros o susține în sensul: „Suntem deschiși tuturor celor care vin”.

Politologul bulgar Ivan Krăstev atribuie faptul că Ungaria și alte țări din fostul bloc de Est au rezerve considerabile cu privire la „idealurile morale” ale Occidentului temerilor de „diluare a identității naționale”. El susține că germanii, în special, în calitate de „convertiți model”, sunt cei care fac presiuni pentru standarde post-naționale ale UE. În Est, însă, presiunea de a se alinia cu societățile occidentale a declanșat reticențe, mai ales după criza financiară din 2008, spune el.

Orbán a inventat un slogan aparent paradoxal pentru modelul său de guvernare: El numește Ungaria o „democrație iliberală”. Rezultatul este un sistem în care se presupune că voința oamenilor este aplicată fără limitări, de exemplu prin abolirea drepturilor homosexualilor.

Debrețen: Paradoxul european

Omul lui Orbán din Debrecen, al doilea oraș ca mărime al Ungariei, este László Papp. Vizibil mândru, primarul împărtășește faptul că orașul său a fost clasat încă o dată, în acest an, printre cele mai bune locații de investiții străine pentru orașe mici și mijlocii, de către Financial Times, ocupând locul al doilea.

De când s-a constatat că BMW construiește o nouă fabrică la periferia orașului pe o zonă de dimensiunea a 500 de terenuri de fotbal, cu 150.000 de vehicule pe an care urmează să iasă de pe linia de producție, prețurile au explodat în Debrețen. Câțiva cai mai pasc în jurul șantierului, dar apartamentele din centrul orașului costă deja aproape la fel de mult ca în Budapesta.

Gigantul industrial german ThyssenKrupp și Deutsche Telekom au și ei operațiuni în Debrețen, furnizorul de piese auto și industriale Schaeffler Group construiește aici rulmenți și componente pentru mașini electrice. Orașul este o vitrină potrivită pentru industria germană. Primarul Papp, membru Fidesz de 22 de ani, a fost reales în 2019 cu aproape 62% din voturi. Când invită oaspeții la o recepție VIP, managerii corporațiilor germane sunt bucuroși să participe.

Niciun stat membru al UE nu a strâns atât de mulți bani pentru subvenții de la Bruxelles pe cap de locuitor ca Ungaria. Numai European Structure and Investment Fund a canalizat peste 55 de miliarde de euro către țară, din 2004. Alte 51,5 miliarde de euro urmează să vină până în 2027.

Și totuși, asta nu-l împiedică pe Orbán să difuzeze reclame pe toată pagina, în ziare, care avertizează că Bruxelles-ul încearcă să construiască un „superstat” și un „imperiu european”. Budapesta a șantajat UE la sfârșitul anului 2020, blocând bugetul UE pentru a forța concesii asupra unui nou mecanism privind statușl de drept. Și a refuzat să-și trimită proprii reprezentanți la noul Parchet European, care urmează să monitorizeze utilizarea adecvată a fondurilor UE.

Deși primarului Papp îi place să vorbească despre economia în plină expansiune, este mai puțin dornic să discute despre politică. Când este întrebat despre semnificația reală a laudelor lui Orbán pentru „democrația iliberală”, el spune, zvârcolindu-se puțin: „Nu știu dacă pot sau trebuie să explic”. El se întâlnește în mod regulat cu premierul și spune că apreciază faptul că Orbán „nu merge cu plutonul”, dar are propriile sale idei despre viitorul Ungariei. „Vrem o Europă a națiunilor, nu o criză”. Papp neagă faptul că orașele conduse de primarii Fidesz primesc mult mai multe subvenții de stat.

Lajos Kósa, un parlamentar născut în Debrețen și fost ministru fără portofoliu, se bucură de faptul că Debrețen a „împlinit un miracol” și este acum „orașul de frunte din țară”. El nu este dispus să comenteze întrebările critice despre activitatea guvernului național. Când vine vorba de imaginea de ansamblu, Viktor Orbán este singurul responsabil din Ungaria.

Budapesta: Problema puterii

Districtul Castelului de pe partea de vest a Dunării este centrul istoric, arhitectural și, mai ales, politic al Ungariei. Conducătorii habsburgici locuiau în palatele sale. Recent, Orbán a  folosit o mănăstire carmelită, renovată, din districtul Castelului, pentru treburi oficiale.

Trebuie să-l doară cu atât mai tare faptul că districtul a intrat pe mâinile opoziției, în 2019, după 21 de ani de guvernare Fidesz. Márta Naszályi, de la Partidul Verzilor, a încheiat un pact cu conservatorii, socialiștii și liberalii la alegerile locale. Succesul lor surpriză poate servi și drept model pentru alegerile generale de primăvara viitoare?

În mai multe rânduri, alianțele diferitelor partide au câștigat victorii împotriva lui Orbán la nivel local. În urmă cu trei ani, de exemplu, economistul Péter Márki-Zay a câștigat în fieful Fidesz din Hódmezővásárhely. Márki-Zay urmează să candideze împotriva lui Orbán în primăvara anului viitor, în calitate de candidat principal comun al unei coaliții formate din șase partide. În sondaje, coaliția sa este puțin înaintea Fidesz. Dar sondajele fluctuează, iar campania electorală din Ungaria abia începe.

Este deja cert că Orbán va folosi toate instituțiile pe care le are la dispoziție pentru campania sa în săptămânile și lunile următoare. Mass-media, tribunalele, agențiile guvernamentale, universitățile și fundațiile au umplute cu oamenii lui. Chiar și după o schimbare a puterii, probabil că ar avea în continuare puterea de a contracara un nou guvern, în orice moment.

Este un aspect de care primarul districtului Castelului, Márta Naszályi, a vorbit deja. Patru statui sunt situate în interiorul cu acoperiș de sticlă al Primăriei, intitulate dragoste, legitimitate, securitate și onoare – virtuți care chiar nu contează în Ungaria de astăzi, crede Naszályi. Biroul opulent i se pare puțin mai mult decât un spectacol, deoarece Fidesz i-a limitat puternic atribuțiile de primar ales de district. Prin două rezoluții, guvernul a preluat responsabilitatea pentru sectorul construcțiilor din Districtul Castelului. Proiectele de construcție sunt acum decise de două agenții de stat și nu de primarul ales. „Ar putea construi o centrală nucleară aici și nici nu ni s-ar spune despre asta”, spune Naszályi.

Lupta împotriva așa-ziselor îngâmfate capitale europene și a birocraților din UE este tema lui Orbán, ritmul pe care mărșăluiește în debutul campaniei electorale. Toți, a spus el la evenimentul de deschidere a campaneiie electorale, trebuie să se unească în efortul de a apăra „patria, familia și cultura”, adăugând: „Când va veni momentul, stați în fața caselor voastre și apărați-le”.

În mod convenabil, de anul trecut, Monumentul Unității Naționale, a comemorat cele 12.537 de orașe și sate ale fostului Regat al Ungariei, destrămat prin tratatul de pace de la Trianon, din 1920. Mai mult de două treimi din teritoriu s-au pierdut la vremea respectivă, iar milioane de maghiari s-au trezit brusc trăind pe teritoriul iugoslav, cehoslovac, austriac și românesc.

Trauma Trianonului, adânc înrădăcinată în psihicul național, este narațiunea de bază pentru naționalismul și propaganda anti-UE ale lui Orbán. Are sentimentul „că vor să ne ia țara, nu cu o lovitură de stilou, ca acum 100 de ani în Trianon”, spune comparația îndrăzneață a lui Orbán, ci cu ajutorul migranților „care nu vorbesc limba noastră și care nu respectă cultura, legile și modul nostru de viață”.

Zelul misionar al premierului este acum evidențiat și de o placă de metal care a fost instalată la reședința sa din Districtul Castelului, cu șapte principii directoare scrise „prin lacrimile și sângele” națiunii maghiare în secolul XXI. Una dintre ziceri este: „Fiecare copil maghiar este o altă santinelă”. Alta: „Numai țara are granițe, nu națiunea”. >>

AUDIO | În ce condiții va ataca Rusia, care sunt punctele slabe ale Kievului, ce face Vestul și de ce situația actuală din Ucraina e „doar un popas”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here