161 de ani de la „Mica Unire”. 24 ianuarie 1859, numărătoarea inversă a statului unitar român modern

Vineri se împlinesc 161 de ani de la Unirea Principatelor Române din anul 1859. Momentul istoric, cunoscut sub denumirea de „Mica Unire”, a fost înfăptuit sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voinţă politică a celor două principate româneşti, Moldova şi Ţara Românească, prima etapă în crearea statului unitar român modern.

Unirea Principatelor Române va fi celebrată vineri, la Iaşi, printr-o serie de manifestări la care sunt aşteptaţi să participe preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, ambasadori, parlamentari, reprezentanţi ai administraţiei locale.

Evenimentele vor avea loc în Piaţa Unirii, începând cu ora 13.00, şi vor cuprinde un Te Deum şi un cuvânt de binecuvântare rostit de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţia Sa Teofan, alături de Preasfinţia Sa Iosif Păuleţ, Episcop Romano-Catolic de Iaşi. Vor urma discursuri ale oficialităţilor centrale şi locale şi depunerea de coroane la Ansamblul statuar al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

La final, alături de militarii, pompierii şi jandarmii ieşeni, vor defila militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, ai Batalionului 17 Vânători de Munte „Dragoş Vodă” din Vatra Dornei, cei ai Batalionului 53 Comando „Smaranda Brăescu” din Bacău, elevi ai Colegiului Naţional Militar „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, precum şi un detaşament al Asociaţiei Tradiţii Militare.

Slujba de pomenire la Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”

Manifestările oficiale vor fi precedate de un concert de muzică populară, „Noi suntem români”, care va continua de la ora 14,15, fiind susţinut de Nicolae Furdui Iancu, Veta Biriş, Margareta Clipa, Laura Lavric, Ştefan Pintilii şi Ansamblul de dansuri „Mugurelul” al USAMV Iaşi.

Participanţii sunt invitaţi apoi de Primăria Iaşi la o masă populară, cu ceai, vin fiert şi plăcinte moldoveneşti.

De la ora 14.30, la Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”, va fi oficiată o slujbă de pomenire urmată de depuneri de coroane şi jerbe de flori la mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Marșul Unioniștilor

Platforma Unionistă Acţiunea 2012, Liga Studenţilor din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi Frontul Patrioţilor Români din Iaşi vor organiza Marşul Unioniştilor din România şi Republica Moldova, care va porni, la ora 11,00, de la statuia lui Ştefan cel Mare din faţa Palatului Culturii către statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Piaţa Unirii.

Printre evenimentele culturale dedicate împlinirii a 161 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească se numără lansarea revistei „Ioan Neculce – Buletinul Muzeului Municipal Regina Maria” şi expoziţia „Locuri şi zidiri ieşene: Casa Ruset din Iaşi”, care se vor desfăşura la Muzeul de Istorie Naturală, de la ora 11.00 şi, respectiv, ora 11.30.

Spectacolul „Povestea Unirii”, care poartă semnătura regizorului Ovidiu Lazăr, va fi jucat în Sala Unirii, de la ora 11,00. Piesa va fi interpretată de actorii societari ai Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, actorii profesori ai Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu”, actorii Teatrului pentru Copii şi Tineret „Luceafărul” şi actorii angajaţi sau colaboratori ai Ateneului Naţional din Iaşi.

La Muzeul Municipal „Regina Maria” va avea loc, de la ora 17,00, colocviul „Ocrotirea patrimoniului mobil şi imobil în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza”.

Mică incursiune în „Mica Unire”

La 24 ianuarie este sărbătorită în întreaga ţară Ziua Unirii Principatelor Române. În acest an, se împlinesc 161 de ani de la unirea Moldovei cu Ţara Românească sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), fiind considerat primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Unirea celor două principate a început practic în anul 1848, atunci când s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

A urmat apoi Războiului Crimeii (1853 – 1856), în urma căruia Franţa, Anglia şi Imperiul Otoman au ieşit victorioase în faţa Imperiului Rus. În anul 1858, Marile Puteri s-au reunit în cadrul Conferinţei de la Paris, finalizată cu o Convenţie, încheiată la 7/19 august, care s-a referit şi la problematica românească.

Astfel, printr-un act internaţional care ţinea cont doar parţial de voinţa românilor, s-au stabilit norme fundamentale referitoare la situația politico-juridică a Principatelor și reorganizarea lor. Pe baza Convenției de la Paris, se introducea principiul separației puterilor, ele urmând să fie exercitate, în fiecare Principat, de către domn și Adunarea electivă, ambele lucrând și cu participarea unui organ comun, Comisia centrală, înlocuind astfel Regulamentele Organice, actele pe baza cărora funcţionaseră cele două ţări române până atunci. Desigur că reglementările au avut la bază şi sprijinul declarat al împăratului Napoleon al III-lea, care dorea ca în estul Europei să existe un bastion profrancez, care să contracareze influenţa Rusiei.

Practic, Convenţia de la Paris consfinţea unirea formală într-un stat cu numele Principatele Unite, alegerea a doi domni, două adunări, două guverne, organizarea a două instituţii comune la Focşani – Comisia Centrală şi Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie –, abolirea monopolurilor şi a privilegiilor de clasă.

Deşi au existat şi voci care erau împotriva unirii, mai ales în Moldova, existând temeri că desemnarea Bucureştiului drept capitală va face ca Moldova să-şi piardă din influenţă, divanurile ad-hoc organizate în anii 1857 şi 1858 au demonstrat dorinţa de unire a populaţiei.

A urmat toamna anului 1858, când în principate a început organizarea alegerilor pentru domnitor.

La 5 ianuarie 1859, în Moldova, Adunarea electivă formată din 48 de deputaţi l-a ales în unanimitate ca domn pe Alexandru Ioan Cuza, şeful partidei unioniştilor moldoveni.

În Ţara Românească, unde alegerile urmau să se ţină pe 24 ianuarie, locţiitorii domneşti erau antiunionişti, iar Adunarea electivă era dominată de conservatori, astfel că bucureştenii au fost mobilizaţi pentru a susţine candidatura lui Cuza.

În şedinţa din 24 ianuarie 1859, deputatul Vasile Boerescu a propus candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost votat în unanimitate, stârnind mânia Porţii Otomane și a Austriei, care au considerat alegerea drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul actului nu se prevedea ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane distincte.

Astfel, Cuza a devenit domnitor al celor două principate, iar unirea lor a fost recunoscută de către marile puteri pe parcursul domniei sale.

În anul 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând astfel unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.

Constituția adoptată la 1 iulie 1866, consfinţeşte denumirea oficială, România, iar la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România.