Peste 3,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot din Republica Moldova sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege noul Parlament, după ce vechiul legislativ a fost dizolvat în luna aprilie, la propunerea preşedintelui Maia Sandu, informează Agerpres. Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova a anunţat, sâmbătă, că a acreditat 30 de experţi electorali internaţionali, din partea a zece autorităţi electorale străine, pentru monitorizarea alegerilor parlamentare anticipate de duminică, se arată într-un comunicat de presă al CEC.
Potrivit sursei citate, experţii electorali provin din Ucraina, România, Azerbaidjan, Federaţia Rusă, Georgia, Turcia, Belarus, Kazahstan şi Kârgâstan.
„Eforturile autorităţilor Republicii Moldova de a desfăşura un scrutin anticipat, în condiţiile mai multor provocări, au fost înalt apreciate de colegi. Aceştia s-au arătat interesaţi de activitatea organelor electorale, funcţionarea sistemelor informaţionale gestionate de CEC, de asigurarea transparenţei finanţării campaniei electorale desfăşurată de candidaţi, de stabilirea şi aplicarea regulilor legate de situaţia pandemică”, precizează CEC.
Oficialii CEC susţin că, pe parcursul zilei de duminică, „experţii electorali vor observa desfăşurarea procesului electoral în câteva circumscripţii electorale, vizitând mai multe secţii de votare”.
Curtea Constituţională a Republicii Moldova a avizat dizolvarea Parlamentului ca urmare a faptului că membrii legislativului nu au ajuns la un acord privind formarea unui guvern.
„La originea cauzei se află sesizarea depusă de dna Maia Sandu, Preşedintele Republicii Moldova. În baza articolului 85 alineatele (1) şi (2) din Constituţie, autoarea sesizării solicită Curţii să constate circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a, din cauza expirării termenului de trei luni în cadrul căruia Parlamentul trebuia să formeze Guvernul şi a expirării termenului de 45 de zile de la prima solicitare şi respingerea a două solicitări de învestitură a Guvernului”, a precizat, atunci, Curtea Constituţională.
Din cei 3.282.837 cetăţeni cu drept de vot, 258.691 au domiciliu înregistrat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova.
Pentru alegerile parlamentare anticipate de duminică s-au înscris în competiţia electorală 20 de partide politice, două blocuri electorale şi un candidat independent.
Principalii favoriţi – conform sondajelor – sunt Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS, de dreapta, proprezidenţial) şi Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS). Şanse să intre în parlament au, de asemenea, Blocul electoral „Renato Usatîi”, al fostului primar al oraşului Bălţi, un controversat om de afaceri, care nu-şi ascunde legăturile cu lumea interlopă din Rusia, precum şi Partidul Şor, al fostului primar al Orheiului, Ilan Şor, care reprezintă interesele populaţiei rusofone. De altfel, Ilan Şor nici nu se află pe teritoriul Republicii Moldova, fiind dat în căutare internaţională după ce a fost inculpat în Dosarul „Furtul miliardului” privind deturnarea a circa un miliard de dolari din sistemul bancar al republicii între 2012 şi 2015, conform publicaţiei Anticorupţie.md.
O noutate a acestor alegeri este participarea filialei Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova, pe liste comune cu trei formaţiuni unioniste: Uniunea Salvaţi Basarabia, Partidul Popular Românesc (PPR) şi Partidului Liberal (PL).
Pragul electoral pentru partide este de 5%, iar pentru blocuri electorale de 7%.
Vor fi deschise 2.150 de secţii de votare, dintre care 150 în afara ţării şi 41 pentru cetăţenii cu drept de vot din localităţile din stânga Nistrului. Pentru a fi considerate valabile, la alegeri trebuie să participe nu mai puţin de o treime din numărul total al alegătorilor.
Aproape toate secţiile de votare din străinătate deschise pentru alegerile din 11 iulie au primit câte 5.000 de buletine de vot, numărul maxim admisibil potrivit legii. Mai puţine buletine de vot au fost distribuite doar în câteva misiuni diplomatice ale Republicii Moldova, pe motiv că şi numărul de alegători este de obicei mult mai mic decât la alte secţii de votare. Este vorba despre Japonia, China, Qatar şi Emiratele Arabe Unite, a declarat ministrul de externe în exerciţiu, Aureliu Ciocoi, totodată premier interimar.
Potrivit unor observatori de la Chişinău, pentru prima oară se conturează posibilitatea ca un partid de dreapta – PAS – să câştige suficiente voturi pentru a forma o majoritate în parlament, ceea ce ar face posibil ca preşedintele Maia Sandu să-şi pună în aplicare programul de reforme promis în alegerile prezidenţiale.
PAS beneficiază de capitalul de imagine al Maiei Sandu, care a reuşit să dizolve actualul parlament, dominat de socialiştii proruşi şi aliaţii lor comunişti şi din Partidul Şor, în pofida obstacolelor puse de Partidul Socialist al lui Igor Dodon, care a recurs la proceduri judiciare.
Lupta împotriva corupţiei, pe care şi-a construit campania prezidenţială Maia Sandu, a fost preluată de formaţiunea sa în actuala campanie pentru parlamentare, într-o demonstraţie de afiliere, dar şi într-o încercare de a atrage simpatiile electoratului celorlalte formaţiuni, fie de stânga sau de dreapta, prorus sau preuropean.
În acest sens, Europa Liberă citează două ultime sondaje din această campanie electorală: conform sondajului Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor, patru partide ar accede în parlamentul de la Chişinău: PAS, cu 37,4%, Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor, cu 37,1%, aproape la egalitate cu PAS, plus Partidul Şor, cu 6,8%, şi Platforma „DA” – a lui Andrei Năstase, cu 5,4%.
Barometrul Opiniei Publice, realizat la comanda Institutului pentru Politici Publice, estimează că în viitorul legislativ ar accede trei formaţiuni: partidul PAS ar obţine peste 43% din voturi, Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor – aproape 33%, iar pe locul trei s-ar plasa Partidul Şor cu aproape 8%.
La fel ca în precedentele campanii, socialiştii şi comuniştii au mizat pe cartea antieuropeană şi apropierea de Rusia, speriind electoratul că venirea dreptei la putere va însemna tăierea gazelor şi un „nou război pe Nistru”, după cum a declarat Igor Dodon vineri.
Mai mult, „în cazul în care cei de dreapta vor încerca să nu recunoască victoria noastră la parlamentare”, vom ieşi la proteste în stradă, a ameninţat Dodon, citat de IPN.
Potrivit analiştilor, cum va arăta viitorul parlament depinde atât de mobilizarea diasporei moldovene din ţările occidentale, cât şi de felul în care va fi „mobilizat” electoratul din Transnistria.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunţat că scrutinul de duminică va fi monitorizat de 2.442 de observatori acreditaţi de CEC. Dintre aceştia, 1.800 de observatori naţionali reprezintă opt asociaţii obşteşti din ţară. De asemenea, scrutinul va fi monitorizat de către 642 de observatori internaţionali, care reprezintă 20 de misiuni diplomatice acreditate în Republica Moldova şi de 30 de experţi electorali internaţionali din partea a zece autorităţi electorale străine.
*Partidele au cheltuit două milioane de euro în campania electorală pentru parlamentarele anticipate
Partidele şi alianţele electorale participante la alegerile parlamentare anticipate de duminică din Republica Moldova au cheltuit în campania electorală peste 43 de milioane de lei moldoveneşti, echivalentul a două milioane de euro, a anunţat, sâmbătă, Comisia Electorală Centrală (CEC).
Potrivit unui comunicat de presă transmis de CEC, sumele au fost centralizate pe baza rapoartelor privind finanţarea campaniei primite de autoritatea electorală din Republica Moldova până vineri, când a fost ultima zi de campanie.
Din cei 23 de competitori electorali, cinci au informat CEC că nu vor avea cheltuieli de campanie electorală şi, prin urmare, nu au deschis un cont bancar special prin intermediul căruia să efectueze plăţi cu caracter electoral.
Raportul CEC arată că suma cea mai mare, de 13,7 milioane de lei, a fost cheltuită de Blocul electoral „Renato Usatîi”, urmat de Partidul Acţiune şi Solidaritate, cu 6,4 milioane de lei, şi de Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor, cu 6,39 milioane de lei. De asemenea, Partidul Politic „Şor” a cheltuit 5,3 milioane de lei, Partidul Politic „Platforma Demnitate şi Adevăr” 1,56 milioane de lei, iar Partidul Democrat din Moldova 1,31 milioane de lei.
Rapoartele centralizate de CEC arată că numărul total de donatori din campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate a fost de 3.484. Din totalul donatorilor, 3.019 au fost persoane fizice de pe teritoriul ţării, 409 persoane fizice din afara ţării şi 56 de persoane juridice.
