5 scenarii NATO de conflict armat. Unul dintre ele vizează România

NATO trebuie să fie pregătită de cinci conflicte potențiale, fie prin descurajarea escaladării tensiunilor, fie pentru a se apăra direct în fața unei amenințări militare, susține Janusz Bugajski, expert al Center for European Policy Analysis (CEPA).

CEPA a publicat un raport înaintea summitului NATO de la Londra, care se va desfășura între 3 și 4 decembrie pe fondul unui context internațional tensionat de presiunile revizioniste ale Franței la nivelul Alianței și de aventurismul militar al liderului de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan.

Primul scenariu de conflict:

  • „Moscova poate provoca o escaladare a războiului din estul Ucrainei. Pe lângă blocarea porturilor din Marea Azov, și alte zone portuare de-a lungul Mării Negre ar putea avea aceeași soartă, inclusiv pionul Odesa. Crimeea poate fi folosită pe post de cap de pod pentru operațiuni pe întreaga coastă ucraineană. După ce și-a consolidat capacitățile maritime, Moscova este acum într-o poziție puternică, putând să elimine orice contramăsuri ale forțelor NATO pentru a deschide coridoarele maritime. Obiectivul unei blocade pe termen lung va fi acela de-a strangula economic Ucraina, precum și provocarea unei instabilități sociale pentru a slăbi Guvernul de la Kiev”.

Al doilea scenariu de conflict:

  • „Moscova poate genera provocări în Estonia sau Letonia, implicând etnicii ruși, pentru a justifica apoi o intervenție militară în numele minorităților sale naționale. Agenții ruși sub acoperire și active de dezinformare ar putea injecta separatism, după modelul folosit în Donbas, în zonele rusofile din estul Estoniei (Narva) și estul Letoniei (Latgale) sau chiar ar putea stârni conflicte etnice în Riga și Tallinn”.

Al treilea scenariu de conflict:

  • „Moscova ar putea destabiliza Belarusul prin încercarea de a-l da jos de la putere pe președintele Aleksandr Lukașenko, un loialist al lui Putin, în cazul în care acesta va încerca să-și devieze țara de pe orbita Rusiei. Putin poate, de asemenea, să forțeze spre o uniune mai strânsă cu Belarus, pentru a obține astfel un nou mandat în 2024, de data asta la șefia unei Rusii extinse (care a înghițit Belarusul – n.r.). Astfel de mișcări ar putea precipita reacția opoziției belaruse, ducând la o intervenție militară cuprinzătoare a Rusiei. Prezența trupelor ruse de-a lungul graniței vestice a Belarusului ar putea fi considerată o amenințare directă de către Polonia, Ucraina, Lituania și Letonia. Asta ar putea duce la incidente ce ar culmina cu închiderea coridorului Suwalki (supranumit „călcâiul lui Ahile” din NATO – n.r.). Moscova ar fi, de asemenea, într-o poziție mult mai favorabilă pentru a iniția un atac asupra Ucrainei din nord, precum și din est”.

Al patrulea scenariu de conflict:

  • „Regiunea separatistă transnistreană din Republica Moldova ar putea fi angajată în declanșarea unui conflict cu Guvernul de la Chișinău ori cu Ucraina sau România. Campaniile de dezinformare ale Moscovei au jonglat cu teoria potrivit căreia Kievul amenință existența Transnistriei și că poate ajuta România să se unească cu Republica Moldova. Scopul Moscovei este acela de a provoca incertitudine și un conflict între Republica Moldova, Ucraina și România, pentru a pune bazele unei intervenții militare în apărarea Transnistriei”.

Al cincilea scenariu de conflict:

  • „Moscova poate provoca conflicte în Caucazul de Sud pentru a împiedica dezvoltarea de legături în Vest și cele trei state regionale (Georgia, Armenia și Azerbaidjan – n.r.). Poate submina suveranitatea Georgiei printr-o nouă ofensivă, care va bifurca țara prin instalarea unui coridor militar între teritoriul ocupat de ruși al Osetiei de Sud și Armenia. Acest lucru ar spori prezența militară a Rusiei în Armenia și ar semnala Guvernului reformist de la Erevan că Moscova nu va tolera nicio apropiere a țării de Occident. Totodată, Moscova ar putea reîncălzi conflictul înghețat din Nagorno-Karabah, între Armenia și Azerbaidjan (…) De asemenea, Rusia ar putea agita și apele între Tblisi și Baku inclusiv prin litigiile privind accesul la o mănăstire ortodoxă georgiană din Azerbaidjan. Astfel de manevre ar mai permite Moscovei să perturbeze și legăturile de transport energetic non-rus dintre bazinul caspic și Europa, inclusiv Coridorul Sudic de Gaze (din Azerbaidjan – n.r.)”.

Unul dintre punctele de maximă importanță de pe agenda summitului NATO de la Londra va fi strategia blocului militar pentru zona Mării Negre. Recent, CEPA a realizat un studiu despre rolul de fortăreață NATO pe care România îl poate juca în bazinul Mării Negre.

„Cred că regiunea Mării Negre va fi cel mai probabil viitorul teatru de conflict. În orice caz, acesta este un spaţiu, unde noi (NATO) suntem în situaţie de rivalitate (cu Rusia). Ucraina are un rol esenţial în zona Mării Negre, de fapt, tocmai din această cauză Rusia a anexat Crimeea pentru că de acolo (din peninsulă) poate atinge 97% din coasta Mării Negre cu diverse tipuri de armament”, a explicat generalul (r) Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor terestre americane în Europa (USAREUR), într-un interviu oferit recent unei agenții de presă din Ucraina.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here