Numărul pompierilor izolați din cauza infecțiilor cu Coronavirus este în creștere, scrie agendapompierului.ro. Potrivit sursei citate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență a admis că numărul total al pompierilor aflați în carantină sau autoizolare a ajuns la 60 în întreaga țară. Doar în București sunt deja 10 astfel de cazuri.
- Mai jos, articolul integral, care prezintă principalele probleme pe care le întâmpină personalul care intervine în teren.
Când pleacă la caz, militarii nu știu dacă nu cumva ajung la domiciliul unor persoane aflate în izolare
Militarii pompieri care încadrează ambulanțele de prim-ajutor calificat sunt cei mai expuși riscului de infectare cu Coronavirus. În noaptea trecută încă două echipaje SMURD, un EPA și un TIM, se pare că ar fi ajuns, în izolare, la Poligonul Pompierilor de la Cățelu. Din fericire, surse neoficiale susțin că testele pacientului transportat, sunt negative iar militarii își vor putea relua activitatea. Cazul este însă un exemplu tipic pentru modul în care pot ajunge militarii în contact cu persoane posibil infectate cu COVID-19. Sună telefonul într-un dispecerat integrat. La telefon o voce gravă anunță un pacient cu dureri în piept, sau cu dificultăți de respirație, inconștient, sau orice altă situație care să necesite prezența urgentă a salvatorilor. Apelantul, din păcate, poate să nu precizeze sau să nu recunoască faptul că persoana se află în izolare la domiciliu sau că s-a întors recent din zona roșie. Echipajul se pregătește de plecare. Ajunși la fața locului se trezesc, de exemplu, că au ajuns la locuința unor persoane aflate în izolare la domiciliu. De ce nu au știut asta militarii? Pentru că în dispeceratele integrate nu există o bază de date actualizată constant cuprinzând adresele la care se află persoane asimptomatice recent venite din țările din zona de risc. De ce nu există? Nu știm.
Tehnic, nu ar trebui să fie foarte greu de implementat o astfel de bază de date, extrem de utilă, nu doar pentru pompierii paramedici ci și pentru ambulanțieri, polițiști și jandarmi. Datele nu sunt foarte greu de obținut de la DSP în condițiile pandemiei de COVID-19. Implementarea unui astfel de serviciu ar ajuta cu siguranță forțele de intervenție să poată pleca echipate corespunzător pentru siguranța salvatorului în astfel de misiuni și ar diminua riscul ca militarii să cadă victime infectării.
Concepția națională de răspuns la epidemie, uitată?
Conform HG nr. 557/2016, Articolul 9, aliniatul (1) „Ministerul Afacerilor Interne planifică şi asigură integrat coordonarea operaţională a capabilităţilor implicate în acţiunile de intervenţie operativă pentru toate tipurile de risc, pe domeniul de acţiune prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. c)”. Adică, ne lămurește aliniatul (2): Pentru fiecare dintre următoarele tipuri de risc: cutremure, epidemii, inundaţii, accident nuclear şi/sau radiologic şi incendii de pădure, care au un impact major asupra comunităţilor, mediului şi populaţiei, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă elaborează, cu avizul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, o concepţie naţională de răspuns, cu sprijinul celorlalte autorităţi responsabile implicate în asigurarea conducerii şi intervenţiei operative în cadrul acţiunilor de răspuns.”
Concepția naţională de răspuns la cutremure a fost extrem de intens mediatizată. Și despre concepția națională de răspuns la inundații s-a auzit. Despre Concepția națională de răspuns la epidemii aflăm din bilanțul de activitate al DSU pe 2017 că era un obiectiv al instituției pentru anul 2018, mai precis „Avizarea concepțiilor generale de răspuns pentru epidemii, accident nuclear și/sau radiologic și incendii de pădure.” Și cam atât…
Asta deși, prin Ordinul nr.70/2017, privind aprobarea Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pentru perioada 2017-2019, cele 5 concepții naționale de răspuns postseism, la epidemii, la inundații, la accident nuclear sau radiologic și la incendii de pădure trebuiau elaborate și implementate deja. În același timp HG nr. 557/2016, la articolul 20, alin (4) prevede ca „În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se elaborează concepţiile naţionale de răspuns prevăzute la art. 9 alin. (2), adică, până undeva în prima parte a anului 2017.”
Și iată-ne în pragul pandemiei. Cadru legal pentru concepția națională de răspuns la epidemie aveam. Imperativ chiar. Unde o fi concepția care trebuia elaborată până în 2017?
