<< Chiar și în momentul său de triumf, Xi Jinping a recunoscut că nori întunecați planează asupra Chinei. La congresul cincinal al Partidului Comunist, din octombrie 2022, dl Xi și-a asigurat un al treilea mandat de șef al partidului. Vorbind în fața a aproximativ 2.300 de delegați de partid, la Beijing, „cârmaciul”, așa cum este numit acum în mass-media de stat (cu ecouri îngrijorătoare ale venerării lui Mao Zedong, din urmă cu mai bine de jumătate de secol), a descris deceniul de evoluției, în cea mai mare parte fără probleme, sub conducerea sa. Sărăcia extremă a fost eliminată și politica sa „zero-covid” a salvat vieți, a spus el. Partidul a „îngrădit separatiștii etnici, extremiștii religioși și teroriștii violenți”, s-a mai lăudat, folosind definiții destul de laxe în fiecare caz. Dar i-a și avertizat pe liderii de partid să „fie gata să reziste vântului puternic, apelor agitate și chiar furtunilor periculoase” >>, scrie Roger McShane, editorul secțiunii „China”, de la The Economist.
<< Dl Xi crede că puterile străine, conduse de America, vor să stăpânească China. Și nu fără motiv. Multe țări occidentale consideră că ascensiunea Chinei este alarmantă. Administrația președintelui Joe Biden a încercat să împiedice industria tehnologică chineză cu sancțiuni și controale la export. Dl Xi vrea să remodeleze ordinea mondială într-un mod care să placă autocraților. El prezintă modelul autoritar al Chinei drept o alternativă plauzibilă la Occident. Și are la dispoziție mai multe resurse decât orice despot din istorie.
Cu toate acestea, China este, de asemenea, mai slabă decât ar fi altfel, din cauza propriilor alegeri ale domnului Xi. Pe plan intern, problemele se pun la lucru. Cârmaciului îi va fi greu să navigheze în 2023.
Printre cele mai presante provocări se numără cea a covid-19. Domnul Xi a împins China în colț cu politica sa de zero covid, care se bazează pe blocaje locale și restricții draconice pentru a stopa focarele. Are dreptate că a salvat multe vieți. Dar acum sufocă economia și frustrează cetățenii, care trăiesc sub amenințarea constantă a carantinei. China dă puține semne de relaxare. O mare parte a populației nu a primit suficiente doze de vaccin pentru a reduce considerabil riscul de îmbolnăvire severă și deces; statul nu a insistat pe vaccinuri, preferând lockdown-ul. Iar din motive politice, nu va importa vaccinuri occidentale ARNm, mai eficiente. Sistemul de sănătate este slab. Asta lasă China prost pregătită pentru a trăi cu virusul. Modelele sugerează că ieșirea din politica zero-covid ar duce la spitale pline și sute de mii de decese.
Dezordinea pe care situația respectivă ar putea-o declanșa îngrijorează partidul. La fel și economia slăbită. Creșterea a fost mai lentă decât așteptările, în 2022, și va fi din nou în 2023 dacă guvernul va continua pe drumul actual. Tinerii, inclusiv absolvenții de facultate, se zbat să își găsească locuri de muncă. Piața imobiliară, care susține o mare parte din PIB, este în criză. Blocajele și restricțiile de călătorie, care perturbă lanțurile de aprovizionare și reduc încrederea, sunt doar o parte a problemei. Dl Xi a schițat o economie mai socialistă, controlată de stat. El crede că partidul ar trebui să aibă mai mult cuvânt de spus asupra modului în care sunt conduse afacerile. El a încetinit ritmul inovației și a diminuat dinamismul sectorului privat prin impunerea unor reglementări dure firmelor din domeniul tehnologiei și prin separarea Chinei de lume.
Demografia merge și ea împotriva Chinei. În anii 1980, liderii săi au impus o politică a copilului unic. Atunci, se credea că populația creștea prea rapid. Acum liderii se tem de contrariu. În 2023, populația Chinei, în prezent de aproximativ 1,4 miliarde, va începe probabil să se micșoreze, iar India o va depăși, devenind cea mai populată țară din lume. De câțiva ani, ponderea bătrânilor a crescut în China, în timp ce forța de muncă se contractă. Și asta a redus creșterea economică și a pus o povară uriașă asupra tinerilor. În 2015, China a trecut la politica de doi copii. În 2021, a permis trei. Dar tinerii nu par să-și dorească familii mari. Numărul mediu de nașteri per femeie este cu mult sub cel necesar pentru a menține populația stabilă, ce să mai vorbești de creștere.
Unii experți analizează aceste probleme, precum și povara grea a datoriei Chinei și susțin că aceasta a atins vârful puterilor sale. Dl Xi, care va fi reconfirmat ca președinte la sesiunea anuală a legislativului, din martie 2023, nu dorește să schimbe cursul. Ce ar putea însemna asta? O Chină cu creștere mai lentă va avea mai puține resurse cu care să provoace Occidentul. Dar o Chină slabă, temându-se de strangularea economică de către America, ar putea fi mai periculoasă. Dacă anticipează un declin și încă dorește să remodeleze lumea – sau să pună mâna pe Taiwan – unii observatori se tem că China va acționa în curând, cât mai poate.
Occidentalii trebuie să aibă grijă să nu prezică un rezultat – prăbușirea Partidului Comunist – doar pentru că ar fi pe placul lor. Chiar și o economie chineză mai slabă va fi printre cele mai mari din lume. Statul poate mobiliza resurse vaste în domenii strategice, cum ar fi producerea de semiconductori sau arme. Alte țări, inclusiv America, se vor confrunta cu propriile provocări demografice în anii următori. Ascensiunea continuă a Chinei nu este inevitabilă, dar nici declinul acesteia. >>
Protestele din China împotriva Covid-19 | Tinerii strigă: Daţi-mi libertatea sau daţi-mi moartea!
