Adrian Cioroianu, istoric şi fost ministru de Externe, a făcut o paralelă între ceremonia încoronării Reginei Elisabeta, din 2 iunie 1953, şi modul în care se va derula acest eveniment în cazul Regelui Charles al III-lea. Minuţiozitatea, atenţia la detalii şi respectul pentru tradiţia britanică sunt cu siguranţă puncte comune ale celor două momente marcante ale istoriei, a declarat Cioroianu pentru News.ro, subliniind însă că procesiunea din 6 mai ar putea aduce o atenuare a aspectelor care ţin de religiozitatea evenimentului. De asemenea, la încoronarea Regelui Charles vor fi mai puţini invitaţi decât în 1953 – în jur de 2000 de invitaţi acum faţă de peste 8000 atunci. În opinia lui Adrian Cioroianu, discursul noului rege va fi unul modern, dar care ar putea surprinde într-o anumită manieră schimbările din ultimii zeci de ani. Adrian Cioroianu a vorbit şi despre viziunea sa asupra provocărilor pe care le are în faţă Regele Charles al III-lea, provocări despre care spune că vor fi gestionate foarte bine de către acesta, relatează News.ro.
„70 de ani înseamnă mult ca durată de viaţă a unor generaţii, în viaţa omului, 70 de ani este o perioadă mare, la scara istoriei lucrurile cu siguranţă se mai relativizează, aşa încât, cu siguranţă, aş găsi ca punct de asemănare respectul acestei tradiţii britanice, în a-şi face din evenimentele importante din viaţa suveranilor lor adevărate puncte de reper ale societăţii. Aşa a fost şi în 1953, aşa este şi acum, ambele evenimente bănuim pregătite cu aceeaşi minuţie, cu aceeaşi grijă, cu aceeaşi preocupare pentru detalii, pentru respectarea tradiţiei, dar în egală măsură şi cu o perpetuă înoire.
Evident că vom vedea din acest punct de vedere diferenţe în sensul în care, chiar recent am urmărit încoronarea din 1953, e publică, în comentariul marelui actor care a fost Laurence Olivier, şi vedeam totuşi locul ocupat de partea religioasă a procesiunii şi aspectele acestea religioase sau mai legate de religie, care în anul 2023 s-ar putea să fie atenuate. Nu din perspectiva faptului că Charles al III-lea ar fi sau nu ar fi credincios, că în definitiv nu ştim, e o problemă de viaţă intimă, dar societatea s-a mai schimbat şi vom vedea de altfel, sigur că Biserica, arhiepiscopul va fi prezent, fără îndoială dar vom vedea în ce măsură aceste detalii legate de religie vor fi sau nu atât de vizibile precum sunt ele în imaginile din 1953.
O altă deosebire este, hai să zicem, situaţia familială a celor doi, Regina Elisabeta în mod categoric s-a căsătorit cu un prinţ străin, ori în zilele noastre suveranul nu mai are această obligaţie, ori din acest punct că Charles al III-lea… ceva inedit în istoria modernă a Coroanei Britanice, a avut şi un divorţ, mă rog, o separare sau ce a fost ea, se cunoaşte toată povestea legată de mariajul său cu prinţesa Diana, povestea de dragoste cu actuala soţie, deci din acest punct de vedere categoric este o diferenţă mare între anii 50 şi anii noştri”, a explicat Adrian Cioroianu.
Mai puţini invitaţi la încoronarea Regelui Charles al III-lea. Adrian Cioroianu spune că organizatorii au luat în calcul şi aspectul costurilor legate de o ceremonie impresionantă, cu foarte mulţi invitaţi şi vorbeşte despre diferenţele faţă de data de 2 iunie 1953.
„Este adevărat, în definitiv este şi alegerea suveranului. Să acceptăm ideea că cel încoronat nu mai este un tânăr de 20 sau 30 de ani, este un om în deplină maturitate, care este cunoscut, nu mai are nevoie de astfel de evenimente pentru a-şi vedea familia extinsă sau pentru a vedea alţi suverani, poate că la nivelul Europei faţă de anii 50 numărul capetelor încoronate a rămas, plus /minus, acelaşi, pentru că în definitiv încoronarea Reginei Elisabeta din 1953 venea doar la câteva luni după moartea lui Stalin, Stalin murise în martie, încornarea a avut loc în iunie, ori vă daţi seama ce diferenţă faţă de lumea post stalinistă, noi suntem în post modernism sau post…pandemie.
Asta va influenţa într-un fel şi lista invitaţilor cred. Nu văd care ar fi interesul într-o ceremonie foarte extinsă, pentru că acum se mai pune o problemă care nu se punea în 1953. Societatea este mult mai sensibilă la ideea costurilor. Sigur, Casa Regală Britanică este încă foarte simpatizată sau în marea majoritate britanicii sunt de partea Coroanei, dar problema costurilor este una serioasă. Cred că Regele Charles al III-lea va fi atent şi la acest aspect ca să nu supere presa, opinia publică, se judecă în termeni mai moderni”, a precizat istoricul.
Discursul Reginei Elisabeta şi cel al Regelui Charles, la 70 de ani distanţă. Un Rege modern cu un discurs pe măsură, spune Adrian Cioroianu. Schimbările care au marcat istoria Marii Britanii ar putea fi surprinse într-un anumit fel în discursul Regelui. Comportamentul său denotă un anumit tip de interacţiune cu societatea, mai spune Cioroianu.
„Va fi categoric altul, în momentul încoronării Reginei Elisabeta Marea Britanie era încă un imperiu, să ne aducem aminte că pretenţiile imperiale au mai durat câţiva ani, după care toată lupta de decolonizare, toate mişcările din fostele dominioane ale Imperiului Britanic aveau să marcheze istoria. Astăzi putem spune că Marea Britanie este un stat european post Brexit, adică de la fostul imperiu la ţara care s-a separat de Uniunea Europeană e un întreg capitol de istorie şi sunt convins că aceste schimbări vor fi prinse şi în discursul Regelui Charles al III-lea, care în opinia mea este un rege foarte modern.
Nu aduc în discuţie vârsta, nu avem noi niciun drept să comentăm vârsta oamenilor, ci faptele şi atât, dar mie mi se pare prinţul Charles foarte modern, în comportamentul său, în maniera sa de a gândi, în semnalele pe care le-a dat, aţi văzut, se spunea că va fi meniu bio sau meniu în care să nu fie mai ştiu eu ce exotisme, asta arată o filozofie de viaţă şi un tip de interacţiune cu societatea”, a explicat Cioroianu.
Provocările pe care are în faţă Regele Charles al III-lea. Există două tipuri de aşteptări, în interiorul Marii Britanii şi în restul Commonwealth-ului. Genul de reverenţă de care s-a bucurat Regina Elisabeta a II-lea ar putea să nu mai fie prezent în cazul Regelui Charles, cel puţin sub un anumit aspect, spune Cioroianu.
„Există două tipuri de aşteptări, o aşteptare la nivelul propriu-zis al Marii Britanii, unde şi acolo să ştiţi că lucrurile sunt mult mai nuanţate decât le percepem noi în exterior, bunăoară în cadrul Marii Britanii relaţiile dintre Anglia şi Irlanda sau dintre Anglia şi Scoţia, Scoţia vs. Londra, toate lucrurile acestea sunt miza unei continue dezbateri acolo. Şi aceasta numai pe plan intern să spunem.
Dar gândiţi-vă la ce se întâmplă cu restul Commonwealth-ului. Întâmplarea face că, în momentul în care eu terminam facultatea, la mijlocul anilor 95, am ajuns în Canada în mijlocul unei mişcări suveraniste în partea franceză a Canadei, canadienii din Quebeq vroiau să dea jos chipul Reginei de pe bancnotele lor, în Canada încă astăzi sau, mă rog, până de curând a fost Regina Elisabeta a II-a pe bancnote, pe monede, ori deja cred că s-a anunţat, chipul Regelui Charles al III-lea nu va mai figura pe bancnote în Australia.
Asta e un alt tip de provocare. Sigur că acele ţări nu refuză Commonwealthul, moştenirea istorică, tradiţia e frumoasă, dar în acelaşi timp genul acesta de reverenţă de care Regina Elisabeta a II-a a avut parte, bunăoară monedele la sute şi mii de kilometri distanţă, monede cu chipul tău în Canada sau în Australia sau mai ştiu eu pe unde s-ar putea să nu-l mai însoţească pe Regele Charles al III-lea, dar în definitiv, hai să zicem că toate aceste schimbări vin în spiritul timpului, contează şi cum va reacţiona el, adică să nu dea impresia că e o ofensă la adresa lui şi eu am încredere că, ştiindu-i modernitatea, cred că va gestiona foarte bine astfel de provocări”, a explicat istoricul.
Charles şi Camilla – vor ajunge sau nu la sufletele oamenilor? Simbolul Coroanei Britanice, dincolo de simpatia născută de cuplul regal
„Aşa cum îi văd, vor avea mereu grijă să nu ofenseze simţul public, opinia publică şi după mesajele pe care le-au dat în ultima vreme, Camilla a avut un comportament până acum, de la moartea Reginei Elisabeta a II-a, ireproşabil, nu s-a băgat niciodată în faţă, nu a născut controverse şi sunt ferm convins că asta e o politică pe care o vor urma pe mai departe, pentru că în definitiv nu e vorba de simpatia pe care ei o nasc, e vorba totuşi de Coroana Britanică, acesta este un simbol şi dincolo de ei trebuie să rămână un simbol”, a explicat Adrian Cioroianu pentru News.ro.
ÎNCORONAREA REGELUI CHARLES | Ghidul unei ceremonii istorice
