<< Mitingul s-a întins pe o jumătate de kilometru de-a lungul Dunării, pe lângă Universitatea Tehnică din Budapesta, unde în 1956 studenții au declanșat o rebeliune condamnată la eșec împotriva stăpânilor comuniști. Era 15 martie, ziua în care Ungaria își comemorează revoluția de la 1848. Pe scenă, Peter Marki-Zay, candidatul opoziției la funcția prim-ministru, invoca istoria. În 1848, 1956 și 1989, când comuniștii au fost în sfârșit înlăturați, maghiarii au fost „de partea cea dreaptă a baricadei”, a spus el. Acum erau stânjeniți de țara lor, care devenise fieful unui singur om: Viktor Orban >>, scrie The Economist.
<< În 12 ani ca prim-ministru, dl Orban a divizat națiunea și și-a îmbogățit doar propriii susținători. A întors Ungaria spre Rusia și autocrație și a fus-o departe de Europa și de statul de drept. Marki-Zay a promis sprijin pentru UE și NATO în Ucraina, incluziune pentru homosexuali și o economie bazată mai degrabă pe merit decât pe conexiuni politice. Steaguri maghiare, ucrainene, UE și curcubeu au fluturat în mulțime.
Pe cealaltă parte a fluviului, domnul Orban se adresa unei mulțimi mult mai numeroase, cu un mesaj foarte diferit. „Marșul pentru pace” anual, sponsorizat de guvern, a fost transformat într-un miting pentru partidul de guvernământ, Fidesz. „Nu este în interesul nostru să devenim victime în războiul altcuiva”, a spus domnul Orban. Refugiații Ucrainei meritau ajutor (lucru pe care el nu îl spusese și despre migranții din Siria, din 2014-2015), dar nu a permis să fie transferate arme prin Ungaria și nici să accepte sancțiuni împotriva energiei ruse, care dăunează economiei acesteia. Opoziția va împinge Ungaria în război, unul în care ar fi un simplu pion pe tabla de șah a Americii și a Rusiei. El va sta de-o parte și va opri „nebunia de gen”. Aici, steagurile erau ale Ungariei sau ale Fidesz; puținele drapele albatru-galbene nu erau ucrainene, ci ale etnicilor maghiari din România.
Alegerile din Ungaria, din 3 aprilie, sunt mai mult decât un vot de rutină într-o țară mică din Europa centrală. Deoarece dl Orban este un erou pentru mulți populiști de dreapta din Europa și America, reprezintă un test crucial pentru ei. Războiul din Ucraina adaugă o dimensiune în plus. Liderul ungar are legături vechi cu Vladimir Putin și a devenit cel mai reticent membru al coaliției strânse împotriva lui. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a remarcat-o într-un discurs pe 24 martie, ținut în fața Consiliului European, în care le-a cerut lui Orban și Ungariei „să decidă de care parte sunteți”.
Asta plasează alegerile ca parte a unei lupte globale între democrația liberală și autocrația populistă. Ungaria este încă o democrație, dar în trei mandate consecutive, dl Orban a subminat normele democratice. Mass-media, instanțele, sistemul de învățământ și alte instituții sunt în mare măsură controlate de Fidesz sau de oligarhi prietenoși. În 2014, dl Orban a vorbit despre transformarea Ungariei într-un „stat iliberal”. De atunci, a devenit singura țară din UE evaluată de Freedom House drept „parțial liberă”, în loc de „liberă”.
Aliații lui Orban se văd ca fiind conservatori creștini patrioti, luptă împotriva unei alianțe de globaliști care doresc să ștergă tradițiile naționale și să înfunde Europa cu migranți. Pentru ei, oile negre sunt Comisia Europeană și George Soros, un miliardar și filantrop liberal născut în Ungaria. Criticii lui Orban cred că obiectivele sale principale sunt de fapt financiare. Rudele și prietenii săi din afaceri au devenit enorm de bogați; mult ajutor UE ajunge la ei. Pentru oponenții săi, orbanismul arată ca un Putinism luminat: guvernare cu un singur partid fără a fi nevoie de violență.
Popularitatea domnului Orban și a Fidesz este autentică și izbitoare. În ultimele două alegeri au obținut aproximativ jumătate din voturi, în timp ce o opoziție fragmentată a împărțit restul. Acest lucru a fost suficient pentru a-i oferi Fidesz o majoritate de două treimi în parlament, pentru că a deformat sistemul electoral în propriul avantaj.
O modificare a regulilor, din 2012, a micșorat parlamentul și a crescut ponderea districtelor cu candidat unic, care favorizează în mod firesc cel mai mare partid, de la 176 din 386 de locuri, la 106 din 199. Restul sunt determinate de reprezentarea proporțională. De asemenea, a controlat acele districte. În 2020, guvernul a îngreunat lucrurile, cerând partidelor să prezinte candidați în cel puțin 71 de districte pentru a participa la votul proporțional.
Anul trecut, teama de controlul din ce în ce mai mare al domnului Orban a făcut, în sfârșit, opoziția să coopereze. Două partide de centru, Coaliția Democrată și Mișcarea Momentum, un partid de extremă dreapta, Jobbik, socialiștii de centru-stânga și partidele progresiste Verzi și Dialog au prezentat o singură listă sub titulatura Uniți pentru Ungaria. Au avut alegeri primare, în octombrie anul trecut, pentru fiecare loc cu un singur candidat, iar la nivel național pentru funcția de prim-ministru. Domnul Marki-Zay, un conservator independent care este primarul unui oraș mic, a ieșit pe primul loc.
În alte țări, asemenea alianțe între partide au demontat lideri populiști, inclusiv pe Benjamin Netanyahu, din Israel, și Andrej Babis, din Republica Cehă. Cu toate acestea, în Ungaria, șansele domnului Marki-Zay nu sunt bune. Din cauza sistemului electoral mixt, The Economist calculează că opoziția trebuie să câștige aproximativ 54% din voturi pentru a obține o majoritate în parlament. Sondajele arată că se află în urma Fidesz la un scor de aproximativ 50% la 44%.
Controlul mesajelor
Unul dintre motive este reprezentat de controlul domnului Orban asupra presei. El a transformat punctele de vânzare susținute de stat ale țării în megafoane de propagandă. Aproape toate marile surse private de știri ale țării au fost cumpărate de oligarhii prieteni ai guvernului. Majoritatea au fost donate în 2018 unei fundații conduse de un aliat al Fidesz.
Dintre vocile curajoase care au rămas, mai multe au fost de atunci gâtuite. Lui Radio Klub, un post liberal din Budapesta, i s-a refuzat licența de difuzare în 2020. Index.hu a fost cel mai vizitat site de știri din țară până când un nou proprietar, cu legături către domnul Orban, a preluat conducerea în 2021 și l-a concediat pe redactorul-șef. „Știam că Index va fi în cele din urmă capturat, singura întrebare era când”, spune Veronika Munk, care a fost redactor adjunct. Personalul a renunțat și a fondat un nou magazin, numit Telex, dar are mai puțin de jumătate din audiență. Alte site-uri web independente sunt citite mai ales în bula liberală.
Prin urmare, opoziția se chinuie să fie auzită. Cele două canale principale de știri de televiziune, unul public și unul deținut de un aliat al guvernului, le oferă candidaților opoziției mai puțin de un sfert din timpul de antenă al celor de la Fidesz, potrivit Mertek, un organ de monitorizare a presei. Doar RTL Klub, un canal popular, cu capital străin, oferă o acoperire imparțială a știrilor. Cu câteva luni înainte de alegeri, marginile drumurilor au fost căptușite cu pancarte cu domnul Orban și sloganul său, „Înainte, nu înapoi”. Acestea au fost puse nu de Fidesz, ci de guvern. Alte afișe, unele plătite de o fundație tulbure finanțată de companii de stat, îl prezentau pe dl Marki-Zay drept „mini-UE” al lui Ferenc Gyurcsany, un fost prim-ministru nepopular, sau îi prezentau pe candidații opoziției ca pe un „Show Gyurcsany” (canidata Coaliției Democrate la primare a fost Klara Dobrev, soția domnului Gyurcsany.)
Asta, fără a mai pune la socoteală rețelele sociale și „mersul din ușă în ușă”, spune Anna Donath, un europarlamentar din opoziție. Cu toate acestea, în timpul primelor primare, cheltuielile pentru rețelele sociale ale Fidesz au depășit bugetele combinate ale tuturor candidaților opoziției. Limitele de cheltuieli ale campaniei au început pe 12 februarie, iar de atunci cele două părți au cheltuit aproximativ aceeași sumă pe publicitate. Dar o mulțime de reclame pe Facebook au fost cumpărate de un nou partid, creat în decembrie de bogatul proprietar maghiar al LiveJasmin, un site de pornografie. Opoziţia crede că este o momeală menită să divizeze votul anti-Fidesz.
Fidesz folosește toate resursele guvernamentale imaginabile, pentru campanie. În ianuarie, persoanele care s-au înregistrat pentru vaccinarea împotriva covid-19 au început să primească e-mailuri proguvernamentale. Un referendum național a fost programat în aceeași zi cu alegerile. Pune întrebări precum: „Susțineți expunerea nerestricționată a copiilor minori la conținut media sexual explicit care le poate afecta dezvoltarea?” – insinuând în mod fals că asta face opoziția.
În zonele rurale sărace, oficialilor li se spune că, dacă municipalitatea lor nu votează pentru Fidesz, nu vor fi locuri de muncă la guvernamentale. După ce Budapesta a avut temeritatea de a-l alege primar pe Gergely Karacsony, de la Partidul Dialog, în 2019, guvernul național a redus o taxă locală pe afaceri, privând orașul de aproximativ 20% din bugetul său, și a refuzat un împrumut de la Banca Europeană de Investiții pentru modernizarea tramvaielor sale. Domnul Orban vrea „să stoarcă orașul și apoi să-l prezinte pe primar ca incompetent”, spune David Koranyi, consilier al domnului Karacsony.
Regulile privind votul sunt, de asemenea, părtinitoare. Dl Orban le-a acordat etnicilor maghiari din țările vecine dreptul de vot, împreună cu pensii și alte beneficii; așa că majoritatea votează pentru Fidesz. Ei pot vota prin poștă, în timp ce emigranții (care tind să voteze pentru opoziție) trebuie să se deplaseze la consulate. Există unele preocupări cu privire la votul secret și la numărarea voturilor. Dar un grup al societății civile a antrenat peste 20.000 de observatori electorali, suficient pentru ca opoziția să trimită câte doi în fiecare circumscripție din țară.
Unele trucuri sunt doar politică de modă veche. Guvernul a majorat salariul minim cu 20% și a plătit o a 13-a lună neașteptată de pensie. Anul trecut, dl Orban a eliminat impozitul pe venit pentru persoanele sub 25 de ani, iar anul acesta a oferit o reducere fiecărei familii cu copii până la suma plătită unui muncitor mediu. Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al guvernului, spune că vrea să recompenseze familiile și astfel să crească natalitatea. Dar, precum mare parte din politica fiscală a Ungariei, gratuitățile răsplătesc clasa de mijloc mai mult decât pe săraci, notează Daniel Prinz, de la Institutul de Studii Fiscale.
De asemenea, alocațiile vor accelera inflația, care se estimează că va atinge 9% în acest an, spune Peter Virovacz, de la ING Bank. Guvernul a plafonat prețurile alimentelor de bază și carburanților, ceea ce duce la penurie în benzinării. Creșterea economică este puternică, deși războiul din Ucraina a redus previziunile pentru acest an la probabil 4,5%. Șomajul este un amărât de 3,8%. Următorul guvern, însă, va trebui probabil să facă reduceri neplăcute.
Economia este justificarea lui Orban pentru a rezista sancțiunilor energetice împotriva Rusiei. În februarie, a călătorit la Moscova și a prelungit un contract pe termen lung cu Gazprom. Condițiile sunt secrete, dar dl Orban spune că sunt foarte benefice. Răspunzând criticilor adresate de Zelenski, el a susținut că, fără gazele și petrolul rusești, economia Ungariei s-ar „opri” (dependența țării de energia rusească este mare, dar nu neobișnuită pentru Europa centrală). În 2014, dl Orban a încheiat un acord cu Rosatom pentru modernizarea centralei nucleare a Ungariei, care implică împrumuturi rusești de miliarde de dolari.
Pentru unele dintre necazurile ei, opoziția este ea însăși de vină. Nu a găsit o temă centrală pe care să o discute. Liderii partidului au făcut campanie ca „șase pitici”, spune politologul Gabor Toka. Marki-Zay este mai de dreapta decât cea mai mare parte a alianței sale și este predispus la linii de atac ciudate, cum ar fi acuzarea neconvingătoare a guvernului că a trimis arme în Ucraina (avioanele NATO staționate în Ungaria efectuează livrări, dar numai între alte țări).
Asta reflectă parțial lărgimea coaliției. Dialog este un partid urban, care susține ferm drepturile homosexualilor. Jobbik este un partid naționalist rural, care obișnuia să se implice în rasismul anti-romi. Lipsa de conflict între astfel de partide în timpul campaniei este izbitoare. Alegătorii opoziției, de asemenea, par dispuși să lase deoparte ideologia. „Din punct de vedere economic, sunt un mai mare adept al pieței libere, dar asta nu contează acum. Ideea este să recuperăm democrația”, a spus Ben Tordai, student, la mitingul din 15 martie.
Cu toată retorica lui Orban despre prețurile energiei, politica sa cu privire la Ucraina reflectă o diferență filozofică față de ceilalți europeni. „Ungaria este o țară în zona tampon” dintre Rusia și Occident, spune Zoltan Kiszelly, de la Fundația Szazadveg, un think-tank pro-guvernamental. „Am purtat patru războaie cu Rusia și le-am pierdut pe toate. Nu vrem să încercăm o a cincea oară. Polonezii au avut o istorie mult mai proastă, dar vor să mai încerce o dată”.
Această poziție începe să dăuneze Ungariei. Domnul Orban fusese văzut odată ca lider al unui grup de guverne populiste din Europa Centrală. Polonia este un aliat apropiat: partidul său, „Lege și Justiție”, l-a imitat pe dl Orban, încercând să preia instanțele și mass-media. UE impune sancțiuni ambelor pentru erodarea statului de drept. Ei se bazează pe vetourile celuilalt pentru a anula sancțiunile ulterioare. Dar Lege și Justiție este puternic anti-Putin. Pe 26 martie, Andrzej Duda, președintele Poloniei, a declarat că politica lui Orban îi va „costa foarte mult pe maghiari”. Polonia și Republica Cehă au anulat ulterior o vizită a miniștrilor lor ai apărării, la Budapesta.
Cu toate acestea, opoziția Ungariei întâmpină probleme în a convinge alegătorii că acest lucru contează sau în a-i enerva în legătură cu corupția din miezul guvernului lui Orban. Ca și în regimul lui Putin, lista maghiarilor bogați este plină de prietenii lui Orban. Un fost coleg de școală este acum cel mai bogat om din țară. Un conac imens este în construcție în afara Budapestei pentru tatăl lui Orban. Fondurile UE și afacerile cu statul circulă către susținătorii Fidesz, care folosesc banii parțial pentru a menține partidul la putere.
Pentru mulți din opoziție, efortul unit din acest an a părut ultima și cea mai bună șansă de a-l opri pe domnul Orban să păstreze puterea. Dacă eșuează, calea de urmat nu este clară. Doamna Dobrev spune că UE ar trebui să refuze ajutorul oferit Ungariei cât timp ce aceasta sfidează statul de drept. După invazia lui Putin, Europa nu ar trebui să-și mai facă iluzii, spune ea: „Drumul de la iliberalism la dictatură este un drum cu sens unic, este un drum fără fund și se termină cu o catastrofă”. >>
Băi vedeți de statuia de la cotroceni!!..ăsta în 8 ani nu a făcut nimic decat plimbări săptămânale la sibiu!!..lăsați ungaria în treaba ei, ce va tufă grija de capră altuia!!..