Preşedinta pro-occidentală a Republicii Moldova, Maia Sandu, are de dat duminică o luptă dificilă pentru a obţine un al doilea mandat în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, unde se confruntă cu fostul procuror general pe care chiar ea l-a demis, Alexandr Stoianoglo, văzut ca un reprezentant al intereselor Moscovei, transmite News.ro.
În condiţiile în care Moldova are războiul la graniţă, acest scrutin prezidenţial în mica ţară cu nici 3 milioane de locuitori capătă dimensiuni geostrategice, pentru că, după cum remarcă Reuters, înfrângerea Maiei Sandu ar putea da Moscovei ocazia să câştige mai multă influenţă într-un câmp de luptă diplomatic între Rusia şi Uniunea Europeană.
La ora 09:30, la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova au participat 7,72% dntre alegători, ceea ce reprezintă peste 212.000 de persoane. Dintre acestea, în Republica Moldova s-au prezentat la urne peste 190 de mii de alegători, iar în diaspora peste 23 de mii de cetăţeni cu drept de vot ai Republicii Moldova.
n vârstă de 52 de ani, Maia Sandu, care şi-a lăsat postul bine plătit de consilier al Băncii Mondiale pentru a se implica din 2012 în politica de la Chişinău, este o figură populară în Occident, pentru că a accelerat eforturile ţării sale de a părăsi orbita Moscovei, iar în iunie a început lungul proces al negocierilor de aderare la UE, în timp ce războiul din Ucraina face ravagii la graniţa de est.
Votul de duminică de la Chişinău vine după alegerile parlamentare de sâmbăta trecută din Georgia, o altă ţară ex-sovietică care încearcă să adere la UE, dar unde un partid de guvernământ considerat de mulţi occidentali ca fiind din ce în ce mai pro-rus a revendicat victoria în alegerile parlamentare.
Va fi o luptă grea (pentru Maia Sandu), confruntată cu nemulţumiri interne, dar şi cu presiune şi amestec extern”, a declarat pentru Reuters Orysia Lutsevych, director adjunct al programului Rusia şi Eurasia de la think-tank-ul Chatham House.
Maia Sandu se confruntă în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale cu Alexandr Stoianoglo, fost procuror general care este susţinut de Partidul Socialiştilor (PSRM), o formaţiune tradiţional pro-rusă. Acesta afirmă însă că, în calitate de preşedinte, va sprijini integrarea în UE, dar în acelaşi timp şi dezvoltarea legăturilor cu Rusia, în interesul naţional. Este exact genul de discurs întâlnit şi în Georgia la partidul de guvernământ, Visul Georgian.
La singura dezbatere din campania electorală, care a avut loc duminica trecută, Maia Sandu, al cărei mandat a fost marcat de o deteriorare accentuată a relaţiilor cu Moscova, a declarat că Stoianoglo este un candidat de tip „cal troian” pentru interese externe ce doresc să preia controlul asupra Moldovei.
Umbra lui Ilan Șor
rimul tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat concomitent cu un referendum proeuropean, la 20 octombrie, s-a încheiat cu o surpriză. Atât scorul lui Stoianoglo, cât şi rezultatul referendumului – care a trecut la limită, graţie voturilor din diaspora – nu au corespuns deloc cu ceea ce indicau sondajele preelectorale. În cazul primului, a fost prea mare, în cazul plebiscitului, mult prea mic.
Oficialii au explicat că dublul scrutin a fost afectat de o vastă schemă de cumpărare de voturi condusă de oligarhul fugar Ilan Şor, susţinut de Rusia. Maia Sandu a declarat public că urmau să fie plătiţi 300.000 de alegători – mai mult de 10% din populaţie – pentru a vota într-un anumit mod.
Moscova – care în ultimul timp face cu regularitate din Maia Sandu o oaie neagră în briefingul săptămânal de presă de la Ministerul de Externe – neagă, desigur, orice rol şi spune că urmăreşte cu interes alegerile, dar fără a interfera.
Maia Sandu, susţinută de partidul de guvernământ PAS (Partidul Acţiune şi Solidaritate) a obţinut în primul tur 42,49 la sută din voturi, fiind votată în proporţie de 70,71 la sută de alegătorii din diaspora, care în general are o orientare proeuropeană.
Cotat cu numai 10 la sută şanse în sondajele preelectorale, în cele din urmă Alexandr Stoianoglo, susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, a avut 25,95 la sută din voturi, dar în diaspora a fost votat de numai 8,06 la sută din alegători, ieşind pe locul al treilea în preferinţele celor plecaţi peste hotare.
Sandu şi Stoianoglo sunt cei doi candidaţi – dintre cei 11 – care au intrat în turul al doilea al alegerilor, programat pentru 3 noiembrie.
Tur doi cu emoții pentru Maia Sandu
e de altă parte, analiştii politici occidentali spun că, în afară de interferenţe, rezultatele din 20 octombrie au scos la iveală şi o opoziţie reală faţă de Maia Sandu.
Ruslan Rohov, expert politic ucrainean în Moldova şi managing partner la PGR Consulting Group LLC, spune că cifrele par împotriva Maiei Sandu în turul al doilea. În timp ce ea şi alţi politicieni pro-europeni au câştigat peste 650.000 de voturi în primul tur, 850.000 au fost câştigate de Stoianoglo şi de candidaţii care fie susţin Rusia, fie şi-au subliniat independenţa. Maia Sandu are, de asemenea, o rată de dezaprobare mult mai mare decât Stoianoglo, un nou venit în politică, spune analistul ucrainean.
Mandatul Maiei Sandu a coincis cu o cădere economică majoră în naţiunea săracă, cu mai puţin de 3 milioane de oameni. Această cădere economică reflectă consecinţele COVID şi invazia Rusiei în Ucraina vecină, care a dus la un aflux uriaş de refugiaţi şi la reducerea bruscă a livrărilor de gaze ruseşti, ceea ce a provocat o inflaţie ridicată.
Radu Burduja, director executiv al Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienţei, cu sediul la Chişinău, a declarat pentru Reuters că unii alegători pro-UE se simt frustraţi că Maia Sandu a „monopolizat” agenda UE pentru ea însăşi, lăsându-i deoparte pe alţi politicieni pro-UE. Acest lucru, împreună cu interferenţa externă, explică marja mică a victoriei la referendum, în ciuda sondajelor care arătau că peste 60% dintre moldoveni susţin integrarea în UE, a spus el. „Ideea cu referendumul a fost că îl vor folosi pentru a creşte numărul voturilor pentru Maia Sandu. Ceea ce s-a întâmplat de fapt a fost opusul – anti-ratingul PAS (partidul ei) a tras în jos referendumul”, susţine Radu Burduja.
- Articolul integral – AICI
