Maghiarii votează duminică într-un scrutin care ar putea pune capăt celor 16 ani de putere ai prim-ministrului Viktor Orban, ar putea zgudui Rusia şi ar putea provoca valuri de şoc în cercurile de dreapta din Occident, inclusiv la Casa Albă a preşedintelui american Donald Trump, scrie Reuters, citată de News.ro.
Însă mulţi maghiari au devenit din ce în ce mai nemulţumiţi de Orban, premierul în vârstă de 62 de ani, după trei ani de stagnare economică şi creştere vertiginoasă a costurilor de trai, precum şi în urma informaţiilor despre averile pe care le-au făcut oligarhii apropiaţi guvernului.
Sondajele de opinie din ultimele două săptămâni au arătat că partidul Fidesz al lui Orban se află în urma partidului de opoziţie de centru-dreapta Tisza, condus de Peter Magyar, cu 7-9 puncte procentuale, Tisza având un scor de aproximativ 38-41%.
Votul pentru alegerile parlamentare, care vor decide componenţa parlamentului de 199 de locuri, începe la ora 6 dimineaţa, ora locală (07:00 ora României), şi se va încheia la ora 19:00 (20:00, ora României).
Votul este urmărit cu atenţie la Bruxelles, mulţi colegi din UE criticându-l pe Orban, prieten al preşedintelui rus Vladimir Putin şi aliat apropiat al lui Trump, pentru ceea ce ei numesc o erodare a democraţiei, a libertăţii presei şi a drepturilor minorităţilor în Ungaria.
Pentru Ucraina, vecinul estic al Ungariei, o înfrângere a lui Orban ar putea însemna deblocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene, vital pentru efortul de război al Kievului. De asemenea, ar priva Rusia de cel mai apropiat aliat al său din UE.
Orban a prezentat scrutinul ca o alegere între „război şi pace”. În timpul campaniei electorale, guvernul a acoperit ţara cu afişe care avertizau că liderul Tisza, Peter Magyar, ar târî Ungaria în războiul Rusiei cu Ucraina, lucru pe care acesta îl neagă cu tărie.
„Aştept cu mare speranţă alegerile de duminică”, le-a spus Orban susţinătorilor săi în oraşul său natal, Szekesfehervar.
„Dacă ne cunoaştem bine pe noi înşine, dacă ne cunoaştem bine ţara şi dacă ne cunoaştem bine propriul popor, atunci trebuie să spun că ungurii vor vota pentru siguranţă duminică”, a adăugat el.
MAGYAR, SUSŢINUT CU PRECĂDERE DE TINERI
Orban a câştigat susţinerea publică a administraţiei Trump – culminând cu o vizită la Budapesta a vicepreşedintelui JD Vance săptămâna trecută – precum şi a Kremlinului şi a liderilor de extremă dreapta din Europa.
Însă campania sa a fost zguduită de articolele din mass-media care susţin că guvernul său a colaborat cu Moscova. Orban, care neagă orice faptă reprobabilă, spune că obiectivul său este de a proteja identitatea naţională a Ungariei şi valorile creştine tradiţionale în cadrul UE, precum şi securitatea acesteia într-o lume periculoasă.
Între timp, Magyar, în vârstă de 45 de ani, fost colaborator al lui Orban, a exploatat nemulţumirea faţă de presupusa corupţie de stat şi scăderea nivelului de trai, tinerii alegători fiind deosebit de dornici de schimbare.
Deşi partidul lui Orban a făcut lucruri bune „pe hârtie”, a spus un alegător maghiar, referindu-se la ajutoarele fiscale masive pe care le-a acordat pentru a-şi consolida sprijinul, tinerii se confruntă cu mai multe dificultăţi decât îşi dă seama guvernul.
Pentru a remedia un rating de popularitate de doar 8% în rândul tinerilor sub 30 de ani, Orban a eliminat impozitul pe venit pentru cei mai tineri angajaţi şi a lansat un program de credite ipotecare subvenţionate pentru a ajuta cumpărătorii aflaţi la prima achiziţie să intre pe piaţa imobiliară, în contextul celei mai abrupte creşteri a preţurilor locuinţelor din UE sub guvernarea sa.
Dar oferta de schimbare a lui Magyar pare să aibă mai multă rezonanţă. Într-un efort final în oraşul Miskolc din estul ţării, vineri, Magyar a spus: „Acesta va fi un referendum despre locul ţării noastre şi viitorul ţării noastre.”
Analiştii avertizează că rezultatul votului rămâne incert, invocând numărul de alegători indecişi, o redesenare a hărţii electorale în favoarea Fidesz şi o proporţie ridicată de etnici maghiari din ţările vecine, care susţin în majoritate partidul de la guvernare.
Ei spun că este posibil orice, de la o majoritate superioară a Tisza – capabilă să modifice Constituţia – până la o majoritate a Fidesz.
Dacă Tisza câştigă, anularea schimbărilor juridice şi instituţionale pe care le-a făcut Orban s-ar putea dovedi o sarcină descurajantă pentru un nou guvern, dacă acesta va avea o majoritate simplă în parlament.
*Îngrijorările Moscovei
Alegerile parlamentare din Ungaria de duminică sunt urmărite cu atenţie la Moscova. Prim-ministrul Viktor Orban este de mult timp cel mai apropiat aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin în cadrul Uniunii Europene, iar o victorie a partidului de opoziţie Tisza, condus de Peter Magyar, ar putea submina influenţa Kremlinului în cadrul blocului european, scrie și France 24, citat de News.ro.
După 16 ani la putere, în care a îndeplinit voinţa Rusiei la Bruxelles, partidul Fidesz al prim-ministrului ungar Viktor Orban riscă să piardă puterea în alegerile parlamentare de duminică, adversarul său, Peter Magyar, având un avans semnificativ în sondaje.
Se pare că Kremlinul a făcut tot posibilul pentru a-şi susţine omul la Budapesta. Un raport intern al serviciului de informaţii rus SVR, dezvăluit în martie, a prezentat o strategie numită „Gamechanger”, care includea organizarea unei tentative de asasinat împotriva lui Orban pentru a „schimba fundamental întreaga paradigmă a campaniei electorale”.
Campania din Ungaria a cunoscut o escaladare majoră a interferenţelor, inclusiv „operaţiuni de influenţare documentate, campanii de dezinformare şi rapoarte privind activităţi legate de serviciile de informaţii”, spune Edit Zgut-Przybylska, cercetătoare afiliată la Institutul pentru Democraţie al Universităţii Central-Europene din Budapesta şi specialistă în regresul democratic.
Moscova a fost, de asemenea, acuzată că a trimis la Budapesta o echipă de „specialişti” electorali – legaţi de GRU, serviciul de informaţii al armatei ruse – pentru a monitoriza îndeaproape aceste operaţiuni de interferenţă.
O „COLABORARE” CU RUSiA
În acest moment, „ceea ce vedem nu este o interferenţă, ci o colaborare între guvernul maghiar şi Rusia”, afirmă Anton Shekhovtsov, director al Centrului pentru Integritate Democratică din Austria şi expert în legăturile dintre Moscova şi partidele de extremă dreapta din Europa.
Shekhovtsov a remarcat că apariţia comună a vicepreşedintelui american JD Vance alături de Orban la Budapesta la începutul acestei săptămâni a reprezentat o altă încercare a „intereselor străine” de a influenţa votul. Preşedintele american de dreapta Donald Trump a promis chiar că va stimula economia Ungariei dacă Orban va câştiga realegerea.
„CALUL TROIAN” AL MOSCOVEI:
Numirea Dariei Boiarskaia, fostă interpretă a preşedintelui rus Vladimir Putin, în echipa de observatori care supraveghează votul din partea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a fost criticată de grupurile pentru drepturile omului din Ungaria, precum şi de parlamentarii europeni. O scrisoare deschisă semnată de 56 de membri ai Parlamentului European săptămâna trecută a cerut ca Boiarskaia să fie îndepărtată din această funcţie, invocând legăturile sale cu Moscova.
„ Rusia are un interes clar în menţinerea lui Orban la putere, deoarece Ungaria a acţionat în mod constant ca un cal troian al Kremlinului, care a acţionat împotriva deciziilor UE privind Ucraina şi a sancţiunilor împotriva Rusiei”, spune Zgut-Przybylska.
Putin şi-ar pierde partenerul „cel mai loial şi de încredere” din cadrul Uniunii Europene, spune ea – o poziţie subliniată de scurgerea de informaţii de săptămâna trecută a unei conversaţii în care Orban a spus că este gata să-l ajute pe Putin în orice mod poate.
„Sunt la dispoziţia dumneavoastră”, i-a spus el preşedintelui rus.
Rusia a încercat, de asemenea, să-l ajute pe Orban să exploateze războiul din Ucraina vecină pentru a „redefini alegerile ca o alegere existenţială între «pace şi stabilitate» sub Fidesz şi «haos şi război» sub Tisza”, spune Zgut-Przybylska.
Însă încercările Moscovei de a semăna frică nu par să fi convins un electorat format din alegători nemulţumiţi, care doresc ca guvernul să facă mai mult pentru a-i ajuta în viaţa de zi cu zi, inclusiv în domenii precum educaţia publică şi sănătatea.
Contracandidatul opoziţiei, Peter Magyar, un fost membru al partidului Fidesz al lui Orban, care pledează pentru o politică mai pro-europeană, conduce cu aproximativ 10 puncte în sondaje.
O GUVERNARE DIFICILĂ
Chiar şi o victorie a partidului Tisza nu ar garanta că acesta va putea guverna cu succes Ungaria, observă Shekhovtsov, menţionând că, după 16 ani la putere, partidul lui Orban şi aliaţii săi au pătruns adânc în instituţiile politice maghiare. Actualul prim-ministru a făcut tot ce a putut pentru a se asigura că aliaţii săi, instituţiile politice şi mass-media prietenoase îi vor supravieţui.
Dar o victorie a lui Magyar ar putea însemna că Ungaria „ar începe să se distanţeze de Rusia, deşi influenţa rusă nu ar dispărea peste noapte”, spune Zgut-Przybylska. Influenţa Moscovei ar putea chiar să crească, întrucât Kremlinul ar putea „lucra activ pentru a slăbi” un nou guvern maghiar care ar căuta să normalizeze relaţiile cu UE.
„Desigur, ruşii vor face eforturi uriaşe pentru a-l submina pe Magyar”, este de acord Shekhovtsov, adăugând că Moscova se poate aştepta, de asemenea, la sprijinul continuu al lui Orban din interiorul Ungariei.
Iar Rusia are încă aliaţi în Europa dincolo de Ungaria – în special în Slovacia prim-ministrului de dreapta Robert Fico – care ar putea continua să submineze politicile pro-Ucraina şi pro-Uniunea Europeană.
Slovacia ar fi, totuşi, un partener mai slab pentru Rusia, deoarece este mai integrată în sistemul european şi, prin urmare, are o marjă de manevră mai redusă. „Slovacia face parte din zona euro, aşa căo Fico are mai multe constrângeri în cadrul sistemului decizional al UE şi este mai puţin izolat decât Ungaria”, arată Zgut-Przybylska.
NU E CHIAR O CATASTROFĂ PENTRU RUSIA
Rusia ar putea să se bazeze în continuare pe ajutorul Ungariei chiar dacă Magyar câştigă. Deşi a promis o abordare mai sceptică faţă de Rusia, este puţin probabil să rupă complet legăturile cu Moscova.
„Nu este bine pentru Rusia, dar nici nu este o catastrofă totală pentru ei”, spune Michael Toomey, specialist în populism în Europa Centrală la Universitatea din Glasgow, referindu-se la o posibilă victorie a lui Magyar.
Slovacia şi Ungaria au insistat să păstreze accesul la petrolul şi gazul rusesc ieftin, opunându-se sau chiar blocând sancţiunile împotriva Moscovei.
Se pare că şi Magyar doreşte să asigure accesul la resursele energetice ruseşti.
„Există multe motive structurale pentru care Ungaria doreşte să continue să facă presiuni pentru accesul la petrolul şi gazul rusesc”, observă Toomey. Aşadar, deşi Magyar este mai probabil decât Orban să susţină Ucraina – şi va fi „mai puţin o piatră de încercare pentru UE” – asta nu înseamnă neapărat că se va alinia întotdeauna.
În timp ce UE a cerut tuturor statelor membre să pună capăt dependenţei de energia rusă până în 2027, Magyar a clarificat deja că Ungaria nu va putea face acest lucru înainte de 2035.
Nimeni nu se aşteaptă ca Budapesta să rupă legăturile cu Moscova, spune Shekhovtsov. Ceea ce se aşteaptă, spune el, este ca Ungaria „să fie un membru responsabil al Uniunii Europene şi să urmeze linia Uniunii Europene în ceea ce priveşte Rusia”.
Iar o ruptură reală faţă de Rusia poate avea loc doar dacă Tisza obţine o majoritate confortabilă la votul de duminică, ceea ce i-ar permite să evite compromisuri ideologice semnificative doar pentru a forma un guvern.
Dacă Magyar câştigă, dar nu obţine o astfel de majoritate, spune Shekhovtsov, „va avea de dus o luptă extrem de dificilă”.
Cine este Peter Magyar, inamicul nr. 1 al lui Orban, și cum a devenit o vedetă politică
