Ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, a participat weekendul trecut, alături de ministrul Agriculturii, Petre Daea, și de președintele CJ Vrancea, Marian Oprișan, la Târgul „Fabricat în Vrancea”.
Evenimentul, desfășurat în Muzeul Satului din Crângul Petrești, a fost consemnat și pe pagina de Facebook a Ambasadei ruse din România. Alături de diplomat a participat și soția acestuia, „conform bunei tradiții”, după cum se arată în mesajul postat pe pagina Ambasadei.
Pozele de la eveniment sunt însoțite și de un mesaj straniu: „La târg, luând cunoștință de diferite pavilioane, Ambasadorul Rusiei a discutat cu producătorii locali despre posibilitatea de a stabili comerțul cu Rusia pe baza avantajului reciproc, chiar și în contextul sancțiunilor motivate politic impuse de Uniunea Europeană”.
Este greu de înțeles la ce anume se referă Valeri Kuzmin prin „avantajul reciproc”, ținând cont de măsurile restrictive impuse de UE după anexarea în 2014 a Peninsulei Crimeea.
Un tratat din 2003
O posibilă aluzie ar fi la pârghiile comerciale care nu au mai apucat să fie exploatate de Rusia în relația cu România, din cauza aderării țării noastre la NATO în 2004. Este vorba despre „Tratatul privind relațiile prietenești și de cooperare dintre România și Federația Rusă”, semnat la Moscova în 2003 de către Ion Iliescu și Vladimir Putin.
Detenta promisiunilor fusese una substanțială, după cum se arată în Art.7 al Tratatului: „În scopul satisfacerii necesităţilor economice ale celor două state, părţile contractante acordă o atenție deosebită colaborării în scopul dezvoltării bazei energetice, de combustibili şi materii prime, a transporturilor, a construcţiei de maşini, a construcţiilor, a agriculturii şi industriei alimentare, a producţiei bunurilor de larg consum şi în alte domenii, inclusiv prin constituirea de societăţi şi întreprinderi mixte, bănci cu capital mixt”.
Legat de prezența lui Valeri Kuzmin la Târgul „Fabricat în Vrancea”, o posibilă explicație ar fi de găsit într-o declarație făcută în 2018, sub condiția anonimatului, de un reprezentant al Ministerului de Externe, care a precizat că ambasadorului rus i-ar fi fost trasată misiunea de a lărgi peisajul relațiilor româno-ruse, coborând de la nivel central la nivel local: „făcând numeroase vizite în țară, folosind bunăvoința unor oameni politici din teritoriu, ambasadorul se întâlnește cu reprezentanți ai consiliilor județene, ai primăriilor, cu profesori universitari”.
Asta ar putea explica și apariția pe nepusă masă a ambasadorului Kuzmin, în august 2017, la Mausoleul de la Mărășești, la un eveniment de comemorare a ostașilor români căzuți în bătălie, aspru criticată pe rețelele de socializare. Ambasadorul apăruse cu panglica Sfântului Gheorghe, binecunoscutul simbol rusesc al ocupaţiei militare.
CITIȚI ȘI: VIDEO Momentul ireal în care Daea o învață pe soția unui primar cum să fenteze legea ca să obțină subvenții
