În domeniul inteligenței artificiale, Europa are șansa să ajungă din urmă, în timp ce America ar trebui să mizeze pe relaxări, notează The Economist.
Tentativa de armonie globală s-a încheiat într-o cacofonie. Pe măsură ce summitul privind inteligența artificială (AI) organizat de Emmanuel Macron s-a încheiat pe 11 februarie, vicepreședintele american J.D. Vance a expus fără menajamente o viziune „America pe primul loc” pentru AI, a criticat Europa pentru că este prea rigidă în ceea ce privește reglementările și a plecat înainte de fotografia de grup. Țările UE, la rândul lor, au adoptat un ton colaborativ cu China și sudul global, subliniind în același timp necesitatea de a limita riscurile utilizării AI.
Atât Europa, cât și America ar trebui să-și regândească abordarea. După progresele realizate de DeepSeek, compania de vârf a Chinei în domeniul AI, Europa are acum o oportunitate nesperată de a recupera decalajul—dacă reușește să scape de corsetul său de reglementări. America, la rândul său, nu se mai poate comporta ca și cum ar avea monopol asupra AI. Ar trebui să-și schimbe modul în care își exercită influența asupra aliaților săi.
Ritmul inovației este uluitor. Cu doar șase luni în urmă, părea că AI avea nevoie de un progres tehnologic major pentru a deveni accesibilă pe scară largă. Între timp, noile tehnici de raționament și eficiență au permis DeepSeek să dezvolte modele apropiate de vârf, chiar și fără acces la cele mai avansate cipuri americane. Și DeepSeek este doar primul exemplu. Cercetători din întreaga lume se întrec pentru a face AI mai eficientă. De exemplu, echipe de la Stanford și Universitatea din Washington au antrenat modele la costuri și mai reduse. Dacă în trecut existau temeri că lumea nu conține suficiente date pentru a antrena sisteme avansate, acum utilizarea datelor sintetice pare să ofere rezultate promițătoare.
Pentru Europa, care părea iremediabil rămasă în urmă în domeniul AI, aceasta este o oportunitate de aur. Spre deosebire de motoarele de căutare Google, unde efectele de rețea favorizează un câștigător absolut, nicio lege a informaticii sau economiei nu împiedică firmele europene să recupereze decalajul. Politici mai bune pot ajuta la reducerea diferenței. Emmanuel Macron încurajează pe bună dreptate investițiile în centre de date. La fel de importantă, însă, este eliminarea birocrației care împiedică firmele să inoveze și să adopte AI. Legea UE privind inteligența artificială (AI Act) este extrem de strictă: potrivit unor relatări, un startup care oferă un serviciu de meditații bazat pe AI trebuie să implementeze sisteme de gestionare a riscurilor, să efectueze o evaluare a impactului, să treacă printr-o inspecție și să îndeplinească multe alte cerințe.
Un alt obstacol îl reprezintă regulile privind protecția datelor. Chiar și marile companii din domeniul tehnologiei, care dispun de echipe uriașe pentru a se ocupa de partea de conformitate, își lansează produsele AI cu întârziere, în Europa. Imaginați-vă ce costuri presupune acest lucru pentru startup-uri. Producătorii germani dețin o cantitate imensă de date proprii care ar putea alimenta instrumente AI menite să crească productivitatea. Dar teama de a încălca reglementările îi descurajează. O relaxare înțeleaptă a normelor, precum și o aplicare armonizată a acestora, ar ajuta Europa să valorifice întregul potențial al AI.
Dar și America trebuie să se trezească. Progresele Chinei sugerează că monopolul SUA asupra AI nu mai depinde doar de controlul asupra celor mai avansate cipuri. În schimb, trebuie să atragă cei mai buni specialiști din lume, oricât de neplăcut ar fi acest lucru pentru republicanii MAGA.
America trebuie, de asemenea, să-și schimbe modul în care interacționează cu aliații săi. La Paris, J.D. Vance a avertizat, pe bună dreptate, împotriva utilizării infrastructurii chineze (iar faptul că China a semnat declarația summitului privind guvernanța AI poate explica de ce SUA a refuzat să o facă). Totuși, America ar descuraja mai eficient adoptarea de AI chinezești dacă ar fi mai dispusă să-și pună tehnologia la dispoziția aliaților. În ultimele sale zile de mandat, Joe Biden a propus restricții stricte asupra AI, care ar împiedica exporturile chiar și către parteneri precum India. Revizuirea acestor măsuri ar încuraja țările să adopte tehnologia americană, în loc să le împingă în brațele Chinei.
Inteligența artificială americană se confruntă acum cu o concurență reală. Dacă vrea să rămână dominantă, America va trebui să atragă, nu să amenințe.
