Rusia a început duminică ultima zi a scrutinului prezidenţial, Moscova acuzând Ucraina că a folosit atacuri aeriene pentru a încerca să saboteze alegerile în urma cărora se aşteaptă să fie menţinut la putere preşedintele Vladimir Putin pentru încă şase ani, relatează Reuters. Ultima zi va testa şi forţa opoziţiei din ţară, care a făcut apel la toţi susţinătorii săi să voteze în acelaşi timp, la prânz, în cadrul unei acţiuni denumite „Prânz împotriva lui Putin”.
Mai mult de jumătate dintre alegătorii ruşi au mers deja la urne în primele două zile ale scrutinului de trei zile, potrivit oficialilor, relatează News.ro.
Proteste sporadice au marcat deja alegerile, dar ultimele evoluţii ale războiului cu Ucraina au aruncat o umbră mai mare asupra votului de până acum. Vineri, Putin a acuzat Kievul că a încercat să perturbe alegerile prin intensificarea atacurilor cu drone şi rachete în interiorul Rusiei şi pe teritoriul ucrainean deţinut de Moscova. De asemenea, el a promis că va pedepsi Ucraina.
Oficialii locali ruşi au declarat duminică dimineaţa devreme că forţele Kievului au continuat atacurile asupra regiunilor ruseşti de la graniţa cu Ucraina.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu a abordat atacurile raportate în discursul său video nocturn de sâmbătă, dar a mulţumit forţelor sale militare şi serviciilor de informaţii „pentru noile capacităţi ucrainene cu rază lungă de acţiune”.
Acţiunea „Amiază împotriva lui Putin”, susţinută de văduva lui Navalnîi, Iulia Navalnaia, este prezentată ca o modalitate prin care oamenii îşi pot exprima opoziţia fără riscul de a fi arestaţi, deoarece vor sta la coadă pentru a vota legal. Kremlinul a avertizat oamenii să nu participe la adunări neautorizate.
„Astăzi vrem să ne spunem tuturor – prânzul este chiar începutul”, a scris iniţiativa „Amiază împotriva lui Putin” pe Telegram duminică dimineaţă: „Da, unii dintre noi sunt speriaţi. Da, alegerea nu este uşoară. Dar noi suntem poporul. Şi vom face faţă atât alegerii, cât şi responsabilităţii”.
Ce spune opoziția despre prezența mare la vot
Peste 112 milioane de ruşi sunt eligibili pentru a vota, inclusiv în ceea ce Moscova numeşte „noile sale teritorii” – patru regiuni din Ucraina pe care forţele sale le controlează doar parţial, dar pe care le-a revendicat ca parte a Rusiei.
În această ţară cu 11 fusuri orare, secţiile de vot s-au deschis sâmbătă la orele 20:00 GMT în peninsula Kamceatka şi se vor închide duminică la orele 18:00 GMT în exclava baltică Kaliningrad, după care se vor cunoaşte primele rezultate oficiale preliminare.
După cum a informat Comisia Electorală Centrală (CEC), vineri şi sâmbătă şi-au exercitat dreptul de vot peste 50% dintre alegători, în timp ce 2,6 milioane au făcut-o anticipat, mulţi dintre ei fiind soldaţi şi locuitori ai diverselor regiuni ucrainene anexate ilegal de Rusia.
Primele 24 de ore de vot au fost marcate de circa 20 de incidente precum aruncarea de cocteiluri Molotov în direcţia secţiilor de votare şi stropirea cu cerneală şi vopsea a urnelor, ceea ce a dus la invalidarea câtorva sute de buletine de vot, relatează Agerpres.
CEC şi-a exprimat satisfacţia că nici aceste incidente, nici atacurile cibernetice „fără precedent” şi nici incursiunile la graniţă atribuite de autorităţile ruse forţelor armate ucrainene, care au făcut mai mulţi morţi, nu i-au împiedicat pe ruşi să se prezinte în masă la vot pentru cel de-al optulea scrutin prezidenţial din istoria acestei ţări începând din 1991.
Cu toate că sociologii recunosc că nu se aşteptau la o prezenţă atât de mare, opoziţia bănuieşte că autorităţile au recurs la ameninţări de ordin administrativ pentru a-i obliga să voteze pe angajaţii din sectorul public, acest ”coş electoral” al candidatului Kremlinului, preşedintele în exerciţiu Vladimir Putin.
În timp ce CEC şi ombudsmanul Rusiei au negat existenţa neregulilor, observatorii independenţi au raportat mai multe cazuri de manipulare electorală.
Putin, care are o intenţie de vot de peste 80%, potrivit sondajelor oficiale, ar putea obţine cea mai mare victorie electorală de la venirea sa la putere în 2000.
Cei trei rivali ai săi, fără nicio anvergură, sunt reprezentantul Partidului Oameni Noi, Vladislav Davankov, comunistul Nikolai Haritonov, ambii creditaţi cu circa 6% din intenţiile de vot, şi ultranaţionalistul Leonid Sluţki, care se bucură de o susţinere de aproximativ 5%.
Ucraina a calificat alegerile din aceste regiuni ocupate, care alcătuiesc o cincime din teritoriul ucrainean, o „farsă”, vot care a fost condamnat şi de secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Circa 4,5 milioane de alegători pot vota în zonele ocupate de armata rusă în cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Moscova (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie).
