Amintiri din epoca Dragnea. Cum era să devină insula Belina un paradis fiscal sub „bagheta” lui Șerban Nicolae

Inquam Photos / Octav Ganea

Celebra insulă Belina, devenită sinonim adminstrativ al „logofeților” lui Liviu Dragnea din CJ Teleorman, va reveni în administrarea statului. Anunțul a fost făcut joi de premierul Ludovic Orban.

Insula Belina se află sub lupa procurorilor DNA, fiind unul din cazurile răsunătoare ale ultimilor ani.

În dosarul „Belina” este judecată Sevil Shhaideh, fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării.  Shhaideh este acuzată de abuz în serviciu. În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Adrian Ionuţ Gâdea, la data faptelor preşedinte al CJ Teleorman, Ionela Stoian (fostă Vasile), director în cadrul MDRAP la data faptelor.

Procurorii DNA susţin că, în 2013, părţi din insula Belina şi braţul Pavel, situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, iar după doar câteva zile cele două proprietăţi, cu suprafaţă de 278,78 de hectare şi, respectiv, 45 de hectare, au fost închiriate tot ilegal firmei Tel Drum.

Rolul lui Șerban Nicolae

PSD, sub conducerea de „lider maximo” al lui Liviu Dragnea, avea planuri mari pentru insula Belina. Transformarea fâșiei insulare într-un paradis fiscal.

În aprilie 2019, Parlamentul a adoptat un proiect de lege iniţiat de senatorul PSD Şerban Nicolae prin care se crea cadrul legal pentru ca Insula Belina să devină un paradis fiscal.

Hotelurile, restaurantele, magazinele şi cazinourile ridicate pe insule urmau să fie scutite de plata taxelor pe teren. Totodată, acestea ar fi aplicat TVA în cotă redusă de 5% pentru alimentarea cu apă, canalizare, transportul de persoane şi al bagajelor acestora, curăţarea străzilor, colectarea şi tratarea deşeurilor menajere, precum şi pentru livrarea de gaze, curent şi energie pentru încălzirea urbană, menționează Mediafax.

În plus, pentru construcţiile şi activităţile economice realizate pe aceste terenuri, taxele şi impozitele locale calculate şi datorate potrivit dispoziţiilor Codului fiscal ar fi urmat să poată fi reduse cu 50% de autorităţile locale.

Dar n-a fost să fie. Planul lui Șerban Nicolae s-a scufundat, după ce propunerea legislativă a fost reclamată la CCR de preşedintele Klaus Iohannis, iar judecătorii Curţii Constituționale au decis, în vara lui 2019, că facilităţile fiscale prevăzute sunt contrare Constituţiei.

La scurt timp, același Șerban Nicolae și-a mai încercat o dată norocul. În septembrie 2019, în Parlament a fost înregistrat un proiect de lege similar. Documentul, care conţine măsurile derogatorii prezentate mai sus, a fost adoptat de senatori, spre finalul anului trecut, aflându-se de atunci la Camera Deputaţilor, în calitate de For decizional.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here