China își construiește forțele armate într-un ritm rapid. Progresele înregistrate de regimul de la Beijing în tehnologia rachetelor, armele nucleare și inteligența artificială au sporit îngrijorările în rândul multor observatori occidentali, care cred că este în curs de desfășurare o schimbare profundă a echilibrului global al puterii militare, scrie BBC News într-o analiză.
Președintele chinez Xi Jinping a ordonat forțelor armate ale Chinei să se modernizeze până în 2035. Ele ar trebui, în viziunea liderului de la Beijing, să devină o putere militară „de clasă mondială”, capabilă să „lupte și să câștige războaie” până în 2049.
China a fost criticată de unii experți internaționali pentru „lipsa de transparență” cu privire la cât cheltuie pentru apărare și pentru „raportarea inconsecventă a cifrelor”.
Beijingul publică date oficiale privind cheltuielile în industria de Apărare, dar estimările occidentale cu privire la sprijinul financiar al Chinei pentru forțele sale armate sunt adesea semnificativ mai mari. Se crede că China investește în prezent mai mult pe forțele sale armate decât orice țară din lume, cu excepția SUA.
Potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, creșterea bugetului militar al Chinei a depășit în ultimul deceniu creșterea economică generală.
În noiembrie, Departamentul Apărării al SUA a prezis că China urmează să-și mărească de patru ori stocul nuclear până la sfârșitul acestui deceniu. „China intenționează să aibă cel puțin 1.000 de focoase până în 2030”, susține Departamentul de stat al SUA.
În replică, presa de stat chineză a numit afirmația drept o „speculație sălbatică și părtinitoare”, adăugând că forțele nucleare au fost menținute la un „nivel minim”.
Cu toate acestea, experții de la Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm, care publică evaluări anuale ale rezervelor nucleare globale, spun că autoritățile chineze au crescut numărul focoaselor nucleare în ultimii ani.
Rezervele nucleare ale Chinei sunt încă departe de a le egala pe cele ale SUA, care numără 5.550 de focoase nucleare. Totuși, creșterea capacităților nucleare ale Chinei este văzută ca una dintre cele mai mari amenințări la adresa supremației militare occidentale.
„Armele nucleare ale Chinei sunt o problemă foarte importantă”, a declarat pentru BBC Veerle Nouwens, cercetător în cadrul Institutului Royal United Services din Londra. Acesta a adăugat că „există o mare lipsă de încredere de ambele părți, iar dialogul este departe de nivelul necesar pentru a ține totul sub control”.
Rachetele hipersonice ale Chinei au capacitatea să se deplaseze cu o viteză de peste cinci ori mai mare decât viteza sunetului.
Nu sunt la fel de rapide ca rachetele balistice intercontinentale, dar sunt atât de greu de detectat în zbor încât pot face unele apărări antiaeriene inutile.
„Chinezii înțeleg că sunt cu mult în urmă, așa că încearcă să facă progrese mari pentru a depăși alte puteri militare mondiale”, potrivit doctorului Zeno Leoni, de la King’s College din Londra. Acesta mai spune că „dezvoltarea rachetelor hipersonice este una dintre modalitățile prin care regimul de la Beijing încearcă să facă acest lucru”.
China a negat testarea rachetelor hipersonice, dar experții occidentali cred că două lansări de rachete din vară indică faptul că armata chineză este pe cale să își sporească eforturile militare în această zonă. Nu este clar exact ce sisteme ar putea dezvolta China. Există însă două tipuri principale:
- Rachetele hipersonice care rămân în atmosfera Pământului
- Sistemele de bombardament orbital fracționat (FOBS), care zboară pe orbita joasă a Terrei înainte de a accelera spre o țintă
Unii dintre experții în apărare din Occident susțin că este posibil ca regimul de la Beijing să fi reușit să combine cele două sisteme, obținând capacitatea de a lansa o rachetă hipersonică dintr-o navă spațială manevrabilă FOBS.
Zeno Leoni spune că, deși rachetele hipersonice ar putea să nu schimbe jocul de la sine, acest armament va face unele ținte foarte vulnerabile la atac.
„Rachetele hipersonice fac ca portavioanele în special să fie mult mai dificil de apărat”, declară Leoni, sugerând, de asemenea, că amenințarea din partea rachetelor hipersonice chineze ar putea fi supraestimată de unii oficiali occidentali, care sunt dornici să argumenteze cât mai puternic posibil pentru finanțarea tehnologiei spațiale militare. „Amenințarea este reală. Cu toate acestea, este posibil ca acest lucru să fie exagerat”, mai subliniază Zeno Leoni.
China este acum pe deplin angajată să dezvolte un război „inteligentat” sau viitoare metode militare bazate pe tehnologii disruptive, în special inteligența artificială, potrivit Departamentului de Apărare al SUA.
Academia chineză de științe militare a primit sarcina de a se asigura că acest lucru se întâmplă, prin „fuziunea civil-militară”, care presupune alăturarea companiilor tehnologice din sectorul privat chinez de industriile de apărare ale țării.
Rapoartele occidentale sugerează că regimul de la Beijing poate folosi deja inteligența artificială în robotica militară și sistemele de ghidare a rachetelor, precum și în cazul vehiculelor aeriene fără pilot (drone), dar și pentru pilotarea navelor.
Totodată, în luna iulie, Marea Britanie, SUA și UE au acuzat autoritățile din China că au comis un atac cibernetic major care a vizat serverele Microsoft Exchange. Se crede că atacul a afectat cel puțin 30.000 de organizații la nivel global și a avut ca scop facilitarea spionajului la scară largă, inclusiv prin achiziționarea de informații personale și de proprietate intelectuală.
China a depășit SUA și are în prezent cea mai mare flotă navală din lume. Totuși, experții subliniază că o simplă comparație a numărului de nave lasă în afară numeroși alți factori care determină capacitățile unei nave. Cu toate acestea, experții militari consideră că o examinare a tendințelor poate fi utilă.
Deocamdată, SUA menține un avans puternic în ceea ce privește multe capacități navale. Are 11 portavioane față de cele două ale Chinei și mai multe submarine, crucișătoare și distrugătoare cu propulsie nucleară sau nave de război mai mari.
Experții de la Washington se așteaptă însă ca regimul lui Xi Jinping să-și extindă flota marină mult mai mult în următorii ani.
Fost colonel în Armata Populară de Eliberare, Zhou Bo, care acum predă la Universitatea Tsinghua din Beijing, consideră că este „important” ca China să-și consolideze flota navală pentru a contracara amenințările maritime cu care se confruntă. „Cea mai importantă problemă cu care ne confruntăm este ceea ce percepem a fi provocarea americană în apele Chinei”, declară Zhou Bo.
De altfel, Marina SUA estimează că, între 2020 și 2040, numărul total de nave militare chineze va crește cu aproape 40%.
În prezent abordarea chineză este încă „câștigă fără luptă”, spune dr. Leoni, deși acesta adaugă că Beijingul ar putea schimba această strategie cândva în viitor.
„A deveni o putere navală complet modernizată ar putea fi un punct critic care schimbă direcția”, potrivit doctorului Zeno Leoni, de la King’s College din Londra.
La rândul său, colonelul Zhou insistă că temerile occidentale sunt nefondate. „China nu are nicio intenție să controleze lumea, spre deosebire de Statele Unite”, le-a spus Zhou Bo jurnaliștilor BBC News. „Chiar dacă China devine mult mai puternică într-o zi, ea își va menține politicile de bază”, a adăugat acesta.
China nu a mai purtat un război din 1979, când a intrat în luptă cu Vietnamul, așa că multe dintre capacitățile sale militare sunt complet netestate. Atât Occidentul, cât și multe voci din China speră că aceste resurse militare nu vor fi utilizate.
