La un deceniu de la semnarea protocolului cu SRI, din postura de procuror general al României, Laura Codruţa Kovesi, noua șefă a EPPO, spune că ar face acelaşi gest, chiar dacă protocolul a fost declarat neconstituţional.
Însă, subliniază noul procuror-șef european, de data aceasta ar avea loc și o consultare prealabilă cu Consiliul Suprem al Magistraturii.
„Sigur că da (ar semna protocolul din nou, n.r.). Nu a fost ceva nelegal, din punctul meu de vedere. Dacă a fost bine sau nu că protocolul a fost clasificat? Acest lucru nu mi s-a părut o problemă în 2009, acum poate că l-aș trimite la CSM pentru o opinie. Dar protocolul trebuia încheiat. Până la apariția lui, fiecare lucra cum voia cu SRI. Acest protocol a instituit reguli scrise. Nimeni, la momentul respectiv, din sistemul judiciar și CSM, nu a avut nicio problemă. După 10 ani, orice reevaluezi poți spune că ai fi făcut mai bine sau mai puțîn bine. Dar din punctul meu de vedere, nu e nimic rău că un conducător de instituție să facă un acord de lucru, că se numește protocol sau altfel”, a afirmat Laura Codruța Kovesi într-un interviu pentru ziare.com.
Fosta şefă a DNA neagă faptul că procurorii ar fi fost subordonaţi SRI.
„Nu e nicio dispoziție în acest sens în protocol. Există o dispoziție care spunea că atunci când primeai o informare de la SRI, comunicai dacă în baza ei a fost constituit un dosar și cereai orice informații mai primeau în continuare sau, dimpotrivă, comunicai că informația ta nu a fost bună și nu mai interesează subiectul. Asta, desigur, pe scurt. Nu am auzit vreun procuror să îmi spună că un ofițer SRI i-ar fi dat dispoziții. Fiecare a lucrat cu ce instituție a considerat că-i folosește. Au fost procurori care nu lucrau cu SRI, ci cu Direcția de Informații a MAI. Nu am avut nicio problema. Rolul meu că șef era să le pun la dispoziție resursele, rolul lor era să-și facă treaba”, a explicat Kovesi.
Pe 16 ianuarie, Curtea Constituţională a României a admis sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016. CCR arată că protocolul încheiat în 2009 între Ministerul Public și SRI a afectat „securitatea juridică a persoanei” şi a creat riscul încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
