Australia a prezentat luni o revizuire majoră a doctrinei sale a apărării, cu scopul de a contracara consolidarea capacităţilor militare ale Chinei, în contextul unor tensiuni în regiunea Asia-Pacific, unde influenţa Beijingului este tot mai mare, relatează AFP, citată de News.ro.
”Azi (luni), pentru prima oară după 35 de ani, redefinim misiunea Forţelor de apărare australiene”, a anunţat ministrul australian al Apărării, Richard Marles (foto), apreciind căprecedneta strategie ”nu mai era adaptată obiectivului vizat”.
DISUASIUNE
Noua doctrină militară a Australiei mizează de-acum pe disuasiune, vizează menţinerea adversarului la distanţă înainte ca acesta să poată atinge teritoriul australian şi preconizează, în acest sens, să folosească rachete, submarine şi instrumente cibernetice.
Noul raport strategic al Ministerului Apărării justifică această schimbare prin consolidarea capacităţilor militare ale Beijingului şi avertizează împotriva creşterii ”riscurilor unei escaladări militare sau unei erori de apreciere”.
Analişti militari australieni au urmărit cu suspiciune creşterea puterii militare a Chinei şi se tem că această creştere a capacităţilor militare ale Beijingului poate despărţi de facto Australia de partenerii săi comerciali şi de lanţurile de aprovizionare mondiale.
Împotriva acestei ameninţări, noua doctină de apărare australiană preconizează o recrutare a unor militari, o consolidare a bazelor militare din nordul ţării şi o lărgire capacităţilor de atac aerian, terestru şi maritim ale armatei sale.
ATAC CU RAZĂ LUNGĂ DE ACŢIUNE
Canberra a anunţat dezvoltarea unei noi flote de submarine cu propulsie nucleară, înarmate cu rachetă de croazieră.
Luni, Richard Marles a anunţat că Forţele apărării australiene urmează să fie dotate cu capacităţi de atac cu rază lungă de acţiune, atât terestre, cât şi aeriene.
Apariţia ”erei rachetelor” în războiul modern, cristalizată de proliferarea armelor de atac de precizie cu rază lungă de acţiune, ”a redus în mod radical avantajele geografice ale Australiei”, conchid autorii raportului.
Prioritate urmează să aibă apărarea coastelor, iar armata urmează să se doteze cu o ”capacitate de atac cu rază lungă de acţiune” – ceea ce opreşte de facto dezvoltarea unor proiecte militare terestre.
Un plan de achiziţionare a 450 de vehicule de luptă de infanterie a fost revizuit în scădere la 129 de vehicule.
Anunţarea acestei noi doctrine a provocat o reacţie imediată a Beijingului, care dă asigurări că urmăreşte în continuare o politică de apărare naţională ”de natură defensivă”.
”Noi nu prezentăm o ameninţarea pentru vreo ţară”, a declarat luni o piurtătoare de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Nig,
”Sperăm ca unele ţări se abţină să folosească China ca scuză pentru a-şi lărgi putrea militară sau de a avansa teoria ameninţării chineze”, a subliniat ea.
CHELTUIELI MILITARE-RECORD
Ministerul australian al Apărării menţionează în raportul său doar de nouă ori cuvântul ”China”, însă vastele investiţii militare ale Beijingului şi influenţa tot mai mare a Chinei în regiunea Asia-Pacific sunt elemente care au precipitat apariţia acestei noi doctrine militare australiene.
În document se subliniază, în schimb, că această consolidare a capacităţilor militare ale Beijingului ”are loc fără transparenţă şi fără asigurarea regiunii indo-pacifice cu privire la intenţiile strategice ale Chinei”.
”Afirmarea de către China a suveranităţii sale la Marea Chinei de Sud ameninţă ordinea mondială (…) în (regiunea) indo-pacifică, într-un mod care are un impact defavorabil asupra intereselor naţionale ale Australiei”, se arată în raport.
Potrivit Institutului Internaţional de Cercetarea Păcii de la Stockholm (SIPRI), cheltuielile militare chineze – aflate în creştere al 28-lea an la rând – au atins în 2022 cifra-record de 292 de miliarde de dolari.
Reapariţia concurenţei strategice între China şi Statele Unite ”ar trebui să fie considerată drept caracteristica determinantă a regiunii noastre şi a vremurilor noastre”, se subliniază în acest raport strategic.
