Escaladarea dramatică a conflictului dintre Azerbaidjan și Armenia capătă o amploarea tot mai mare. Autoritățile de la Baku i-au amenințat pe armeni cu bombardarea centralei nucleare din apropiere de Erevan, transmite RFE/RL.
Este cea mai gravă amenințare din ultimii douăzeci de ani între cele două țări, care se află tehnic în război de la începutul anilor 1990.
Un atac cu rachetă asupra centralei Metsamor, de lângă Erevan, capitala Armeniei, ar putea declanșa un dezastru nuclear de proporțiile celui de la Cernobîl în zona Caucazului de Sud.
„Partea armenească nu trebuie să uite că sistemele de rachete de ultimă oră ale armatei noastre ne permit să lovim cu precizie centrala nucleară Metsamor, ceea ce ar putea duce la o mare catastrofă pentru Armenia”, a declarat recent Vagif Dargahli, purtătorul de cuvânt al Ministerului azer al Apărării.
Ministerul de Externe din Armenia a condamnat afirmațiile oficialului de la Baku, etichetându-le drept o „manifestare a terorismului de stat” care reflectă „intențiile genocidiare ale Azerbaidjanului”.
Armenia are în prezent o populație de aproximativ 3 milioane. Centrala nucleară Metsamor, care asigură mai mult de o treime din nevoile energetice ale țării, se află o distanță de circa 35 de kilometri de Erevan, unde trăiesc 1milion de locuitori.
„Menționarea unei posibile lovituri asupra Metsamorului este într-adevăr alarmantă”, a declarat pentru RFE/RL expertul Laurence Broers, directorului programului Caucaz al think tank-ului londonez Chatham House. „Cu toate acestea, ținând cont că un astfel de deznodământ ar fi o catastrofă pentru întreaga regiune, și nu numai, nu cred că amenințarea trebuie luată literal”, a adăugat analistul.
Armenia şi Azerbaidjan sunt în conflict de aproape 30 de ani pentru controlul asupra enclavei separatiste Nagorno-Karabah, teritoriu din Azerbaidjan populat majoritar de armeni şi care şi-a declarat independenţa, cu susţinerea Erevanului, la începutul anilor 1990, declanşând un conflict soldat până acum cu 30.000 de morţi. Un armistiţiu precar este în vigoare din 1994.
Ciocniri în apropiere de această regiune sunt destul de frecvente, însă lupte la frontiera azero-armeană, cum sunt cele de acum, sunt mult mai rare.
Până acum, cel puțin 16 persoane, din ambele tabere, au murit în luptele din apropierea unei secțiuni nordice a graniței.
Cele două tabere se acuză reciproc de declanşarea noilor ostilităţi. Marţi dimineaţa, forţele azere „şi-au continuat atacurile de o intensitate variabilă, folosind artileria, tancuri şi drone”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării armean, Şuşan Stepanian. Potrivit Erevanului, au fost vizate infrastructuri civile în oraşul Berd, lângă frontieră.
La rândul său, Ministerul Apărării al Azerbaidjanului susţine că a întreprins „măsuri punitive” ce au dus la distrugerea de echipamente şi sisteme de armament armene, precum şi la pierderi de vieţi omeneşti.
Un război deschis între cele două ţări s-ar putea extinde asupra întregului Caucaz şi ar putea implica Rusia, aliatul militar al Armeniei, şi Turcia, care sprijină Azerbaidjanul, aflate în concurenţă pentru a-şi exercita influenţa geopolitică în această regiune strategică.
