Oamenii de ştiinţă norvegieni spun că au găsit dovezi ale unei explozii care s-a produs în zona barajului Kahovka în momentul în care apa a început să curgă, pe baza unor semnale sesimice detectate în România, la o staţie din Bucovina, relatează BBC, preluat de News.ro.
Cauza ruperii barajului Kahovka este încă neclară, dar apar noi dovezi despre modul în care acesta ar fi putut fi avariat. Semnalele seismice înregistrate în Bucovina, România, la 620 km distanţă de Nova Kahovka, indică faptul că o explozie a avut loc marţi, 6 iunie, la ora 2:54. Norsar, reţeaua seismică norvegiană care a analizat semnalele, spune că momentul şi locaţia undelor seismice coincid cu prăbuşirea barajului.
Magnitudinea estimată a seismului a fost între 1 şi 2, iar adâncimea este 0 kilometri, potrivit Norsar.
Norsar publică şi un grafic ce prezintă semnalele recepţionate de la reţeaua seismică din Bucovina (BURAR), o staţie care se află la aproximativ 620 km de baraj.
„Datele de la staţiile seismice regionale arată semnale clare marţi, 6 iunie, la ora locală 2:54 (01:54, ora Norvegiei). Ora şi locaţia (coordonate: 46.7776, 33.37) coincid cu relatările din mass-media despre prăbuşirea barajului Kahovka. Semnalele indică faptul că a avut loc o explozie”, arată norsar.no.
Potrivit infp.ro, reţeaua seismică BURAR din Bucovina este alcătuită din 10 staţii, echipate cu senzori seismici instalaţi în foraje la adâncimi cuprinse între 30 şi 50 m, distribuite pe o suprafaţă de 5 km2. Reţeaua a fost instalată în 2002, în cadrul colaborării româno – americane dintre INCDFP şi Centrul de Aplicaţii Tehnice al Forţelor Aeriene Americane. Datele înregistrate sunt transmise în timp real prin satelit la Centrul Naţional de Date din Bucureşti.
Descoperirea norvegienilor vine însă după zile de incertitudine cu privire la modul în care barajul s-a rupt marţi dimineaţa, precizează BBC.
În plus, menţionează BBC, doar o cantitate foarte mare de explozibili ar fi putut produce semnalul seismmic detectat la circa 620 de kilometri distanţă.
Sute de mii de oameni din regiunea Herson, unde se află barajul, se confruntă cu inundaţii şi au rămas acum fără apă potabilă, ca urmare a acestui eveniment.
Atât Rusia, cât şi Ucraina s-au acuzat reciproc de atacarea barajului, deşi unii au speculat că acesta ar fi putut ceda în urma unor avarii anterioare.
UCRAINENII PREZINTĂ DOVEZI CARE I-AR INCRIMINA PE RUŞI
Încă de la început, Ucraina a acuzat Rusia că a aruncat în aer barajul. Ucrainenii spun că acum au şi dovezi care să susţină această acuzaţie, serviciul de securitate internă al Ucrainei (SBU) susţinând că a interceptat o convorbire telefonică între doi bărbaţi care vorbesc în rusă şi care se afirmă că ruperea barajului a fost rezultatul acţiunii umane. În înregistrare, pe care BBC menţionează că nu o poate verifica, unul dintre bărbaţi spune că un grup de sabotaj rusesc a fost responsabil, dar explozia a fost mai puternică decât se preconiza.
„Invadatorii au vrut să şantajeze Ucraina”, spune SBU, „aruncând în aer barajul şi punând în scenă un dezastru provocat de om în sudul ţării noastre”.
SBU a postat pe canalul său Telegram un clip audio de un minut şi jumătate din presupusa conversaţie.
În clipul audio, doi bărbaţi par să discute, în limba rusă, despre consecinţele dezastrului.
„Ei (ucrainenii) nu l-au lovit. A fost grupul nostru de sabotaj. Au vrut să îi sperie (pe oameni) cu acel baraj”, spune unul dintre bărbaţi, descris de SBU ca fiind un soldat rus.
„Nu a mers conform planului şi (au făcut) mai mult decât au plănuit”, adaugă el.
SBU nu a oferit detalii suplimentare despre conversaţie sau despre participanţii acesteia.
Moscova a negat că ar fi de vină. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat evenimentul drept un act de „sabotaj” ucrainean al cărui scop este de a priva de apă peninsula Crimeea – anexată de Rusia în 2014 – şi de a distrage atenţia de la eşecurile lansării contraofensivei ucrainene.
