Benjamin Netanyahu a depus joi jurământul ca prim-ministru al Israelului, revenind în această funcţie pentru a şasea oară, în fruntea unui cabinet al dreptei dure care promite să extindă coloniile evreieşti în Cisiordania ocupată şi să aplice şi alte politici controversate, criticate atât în ţară, cât şi în străinătate, relatează Reuters, citată de News.ro.
Veteranul politicii israeliene, în vârstă de 73 de ani, care este judecat pentru luare de mită, a încercat să calmeze îngrijorările legate de soarta drepturilor civile şi a diplomaţiei de când blocul său de partide naţionaliste şi religioase a obţinut majoritatea parlamentară în alegerile din 1 noiembrie.
Printre aliaţii săi se numără partidele Sionismul Religios şi Puterea Evreiască, care se opun statalităţii palestiniene şi ai căror lideri – ambii colonişti din Cisiordania – s-au pronunţat în trecut împotriva sistemului judiciar israelian, a minorităţii arabe şi a drepturilor LGBT.
Netanyahu s-a angajat în mod repetat să promoveze toleranţa şi să urmărească pacea. El a declarat în faţa parlamentului că „încheierea conflictului israeliano-arab” este prioritatea sa principală, alături de contracararea programului nuclear iranian şi consolidarea capacităţii militare a Israelului.
Opozanţii l-au huiduit şi susţin că Netanyahu a trebuit să facă înţelegeri costisitoare pentru a-şi asigura noi parteneri de guvernare, după ce partidele centriste l-au boicotat din cauza problemelor sale juridice.
Pentru palestinieni, linia de guvernare a lui Netanyahu întunecă o perspectivă deja sumbră, în condiţiile în care violenţele sunt în creştere, iar coloniile evreieşti sunt pe cale să se extindă în Cisiordania – unul dintre teritoriile în care ei speră să-şi construiască viitorul stat.
Partidul conservator Likud al lui Netanyahu a declarat în liniile sale directoare pentru guvern că va „promova şi dezvolta colonizarea” pe terenuri la care „poporul evreu are un drept exclusiv şi inatacabil”. Majoritatea puterilor mondiale consideră ilegale coloniile construite pe terenuri capturate în război.
„Aceste orientări constituie o escaladare periculoasă şi vor avea repercusiuni pentru regiune”, a reacţionat Nabil Abu Rudeineh, purtătorul de cuvânt al preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas.
ÎNGRIJORĂRI LEGATE DE O REAPRINDERE A CONFLICTULUI ISRAELIANO-PALESTINIAN
În acest an s-au înregistrat deja unele dintre cele mai grave violenţe în Cisiordania din 2015 încoace, după ce forţele israeliene au luat măsuri drastice împotriva revoltelor palestiniene şi a atacurilor militanţilor.
Abbas a criticat noul guvern spunând că „motto-ul său este extremismul şi apartheidul”.
Astfel de sentimente au ecou şi în Israel, a cărui populaţie este formată în proporţie de 21% din arabi.
Creşterea economică palestiniană, un obiectiv mai modest susţinut de Netanyahu, ar putea avea de asemenea de suferit în cazul în care conflictul se reaprinde.
În discursurile parlamentare de dinaintea depunerii jurământului, unul dintre legislatorii arabi, care nu au reprezentanţi în noul cabinet, i-a acuzat pe membrii viitoarei coaliţii de „fascism”.
Netanyahu, care intră acum în cel de-al şaselea mandat de premier, spune că îi va servi pe toţi israelienii. De asemenea, pare să fi renunţat la anexarea Cisiordaniei – o politică pe care o susţinuse anterior şi care ar fi mulţumit baza sa electorală de colonişti, dar în acelaşi timp ar fi pus Israelul în coliziune cu Washingtonul şi statele arabe.
Netanyahu, care a fost prim-ministru timp de trei ani în anii ’90 şi din 2009 până în 2021, a declarat că urmăreşte stabilirea de legături diplomatice cu Arabia Saudită, aşa cum a făcut în 2020 cu alte state din Golf care împărtăşesc preocupările Israelului cu privire la Iran. Riadul nu a semnalat însă nicio schimbare în poziţia sa conform căreia orice progres în relaţiile cu Israelul ar fi condiţionat de crearea unui stat palestinian.
Printre numirile care se remarcă în cabinetul lui Netanyahu este cea a lui Itamar Ben-Gvir, care a fost condamnat în 2007 pentru incitare împotriva arabilor şi susţinere a unui grup militant evreiesc, ca ministru al poliţiei. Ben-Gvir, avocat de profesie, susţine că opiniile sale au devenit mai moderate.
Preşedintele Israelului, Isaac Herzog, al cărui rol este în mare parte ceremonial, a avertizat duminică în privinţa acţiunilor care ar putea afecta drepturile persoanelor, în timp ce mediile de afaceri au denunţat apelurile de revizuire a legii israeliene împotriva discriminării.
