<< La cinci zile de la declanșarea invazia terestre a Israelului în Gaza, batalioanele sale de tancuri și infanterie își extind prezența în sectoarele de nord și centru ale fâșiei, în timp ce încep să înregistreze pierderi. Moartea civililor continuă să atingă niveluri îngrozitoare, cu rapoarte despre zeci de palestinieni uciși în urma bombardamentului mai multor clădiri din Jabalia, la nord de orașul Gaza. Israel susține că a ucis 50 de militanți în aceeași zonă, printre care se afla și Ibrahim Biari, unul dintre comandanții atacului Hamas din 7 octombrie. Imaginile provenite din surse palestiniene par să confirme că au murit și mulți civili neimplicați >>, scrie The Economist.
<< În interiorul Israelului, se duce o bătălie politică cu privire la desfășurarea războiului, consecințele acestuia și la cine ia deciziile. În centrul acestei probleme se află Benjamin Netanyahu, figură dominantă în politica israeliană timp de peste două decenii, care ar putea acum să fie omul nepotrivit, în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit. El este perceput, pe scară largă, că a pierdut încrederea poporului israelian și are dificultăți în a conduce eficient un cabinet de război. De asemenea, el este un candidat puțin plauzibil pentru a susține soluția cu două state pe care America o cere implicit în schimbul sprijinului acordat ofensivei. La 31 octombrie, Antony Blinken, secretarul de stat al Americii, a declarat în fața Congresului că susține o Autoritate Palestiniană „revitalizată” care să conducă Gaza după plecarea Israelului, cu sprijin internațional.
Să începem cu opinia publică. Mulți dintre cetățenii israelieni îl fac responsabil pe Netanyahu pentru eșecurile care au condus la atacul Hamas. Cu toate că șefii armatei și ai serviciilor de informații au o parte din vină, ei rămân mult mai populari decât el. Conform unui sondaj recent, jumătate dintre israelieni au încredere în comandanții Forțelor de Apărare a Israelului (IDF) să conducă țara în timp de război, iar doar o cincime dintre ei au încredere în premier și în generali. Doar o mică minoritate are mai multă încredere în Netanyahu.
Aceasta l-a înfuriat pe Netanyahu, amplificând a doua problemă, respectiv diviziunile din interiorul cabinetului de război israelian. Oficialii prezenți la ședințele acestuia au descris o atmosferă „traumatică”. Netanyahu a început să-i atace public pe generalii săi: în ziua de după ce trupele terestre au intrat în Gaza, el a folosit platforma X (fostul Twitter) și i-a făcut responsabili pe șefii informațiilor militare și pe cei ai agenției de securitate Shin Bet pentru o evaluare dinaintea atacurilor din 7 octombrie, care spunea că „Hamas fusese descurajat și căuta o înțelegere”. A șters postarea după critici publice din partea membrilor cabinetului de război.
Diviziunile afectează procesul de luare a deciziilor militare. Ele explică de ce soldații IDF au stat în zonele de pregătire în apropierea Fâșiei Gaza timp de două săptămâni până când s-a dat ordinul de intrare. „Armata a avut de suferit, dar acum stă pe propriile picioare”, spune un oficial superior. „Nu același lucru se poate spune despre restul guvernului”. Obiectivele declarate ale Israelului rămân distrugerea capacităților militare ale Hamas și răsturnarea guvernului acestuia din Gaza. Dar dacă aceste obiective sunt atinse, generalii trebuie să fie pregătiți pentru vidul de putere de după. Cine se va asigura că Hamas nu revine și își asumă responsabilitatea pentru peste 2 milioane de civili dintr-o zonă devastată de război? Șefii serviciilor de securitate se plâng că nu au primit directive din partea guvernului cu privire la această chestiune. Israelul a mobilizat 360.000 de rezerviști, cu costuri mari pentru economie, iar planificatorii de război trebuie să știe când unii dintre ei se pot întoarce la viața civilă.
Infrastructura deficitară afectează, de asemenea, programele de ajutor pentru cetățenii israelieni. Zeci de mii de familii au fost mutate din comunitățile din jurul granițelor Gaza și din nord, unde organizația Hezbollah a bombardat Israelul din Liban. Liderii consiliilor locale se plâng că nu au primit asistență din partea guvernului pentru a organiza locuințe temporare. Șeful unei echipe de lucru din administrația publică pentru coordonarea ajutorului a fost numit abia recent. Ministrul de Finanțe, Bezalel Smotrich, liderul partidului Religia Sionismului, de extremă dreapta, a încercat să redirectioneze finanțarea de la programele de ajutor către așezările evreiești din Cisiordania și alte interese speciale.
Cea mai mare vulnerabilitate a lui Netanyahu poate fi a treia problemă: el a devenit un simbol al ostilității implacabile față de o soluție cu două state într-un moment în care angajamentul israelian pentru o astfel de soluție este esențial pentru orice plan pentru „ziua de după”. Acest lucru se datorează menținerii sprijinului american și susținerii acordurilor Avrram care au stabilit legături diplomatice cu un grup de state arabe. În absența unei direcții clare din partea guvernului, sistemul de apărare israelian este cel care face toate planurile. Soluția preferată este ca Autoritatea Palestiniană să revină în cele din urmă în Gaza, teritoriu pe care l-a controlat până la lovitura de stat a Hamas din 2007. Conducerea palestiniană este clară în privința faptului că orice întoarcere în Gaza ar necesita asigurări din partea Israelului cu privire la reluarea muribundului proces diplomatic către o soluție cu două state. Cu toate acestea, unii dintre membrii de extremă dreapta ai coaliției lui Netanyahu se opun cu înverșunare oricărei forme de cooperare cu Autoritatea Palestiniană. Pe 30 octombrie, Smotrich a anunțat că va îngheța transferul veniturilor fiscale pe care Israel le colectează în numele Autorității Palestiniene, din cauza a ceea ce el a pretins a fi sprijin din partea unor figuri importante de acolo pentru atacul Hamas.
Cât timp mai poate supraviețui Netanyahu? Protestele extinse împotriva guvernului și a agendei sale legislative anti-liberale au avut loc timp de mai multe luni înainte de atacurile din 7 octombrie. Acestea au fost suspendate, iar coaliția sa a suspendat legislația „fărăb legătură cu războiu”. Mișcările de răzvrătire din interiorul coaliției nu reprezintă încă o amenințare, deoarece răsturnarea lui Netanyahu ar necesita o majoritate în Knesset pentru un alt prim-ministru alternativ. În sistemul politic fragmentat al Israelului, în prezent niciun alt candidat nu ar putea beneficia de un astfel de sprijin. Cabinetul de războiîl include pe Benny Gantz, care conduce a doua cea mai mare formațiune din opoziție. Apropiați ai lui Gantz spun că el își înghite frustrarea „în interesul național”. Pentru moment, Netanyahu rămâne în funcție. Israelul este capabil să ducă un război în Gaza și poate chiar reuși să răstoarne Hamas. Dar într-unul dintre cele mai dificile momente din istoria Israelului, persoana aflată la conducere nu are răspunsuri la ceea ce urmează. >>
Ce ar însemna un al treilea război mondial pentru investitori
