Borisov, greu de prăbușit. Uniunii Europene i se reproșează că închide ochii. Care sunt mizele protestelor din Bulgaria

Boiko Borisov. Inquam Photos/ Octav Ganea

Bulgaria a intrat în a 49-a zi de proteste anitguvernamentale. Sofia a devenit ringul de box dintre Guvern și Președinție. Un scandal politic care vine, totuși, și ca o explozie firească de furie populară pe fondul avariilor economie produse de pandemia COVID-19 și a corupției copleșitoare cu care se confruntă țara vecină, candidată până mai ieri la ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

La această oră, principalele intersecții din Sofia sunt blocate, iar pe Bulevardul Dondukov, vizavi de Consiliul de Miniștri, se întind tabere de corturi. De asemenea, corturi pot fi văzute și la intersecția Podului Orlov, laolaltă cu mici baricade improvizate din containere, jardiniere și paleți.

Fitilul manifestațiilor a fost aprins în luna iulie, în urma unor percheziții ale poliției la birourile președintelui și a unui scandal într-o vilă de pe litoral, în care a fost implicat un fost lider al partidului Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, Ahmed Dogan, care a înhățat o plajă publică, tratând-o ca pe-o moșie personală.

De aici, indignarea s-a rostogolit ca o bilă de bowling până la porțile Procuraturii Generale. Personajele negative ale poveștii? Șeful Executivului, Boiko Borisov, hârșit în bătălia moțiunilor de cenzură, și procurorul general Ivan Gheșev.

Cei doi sunt portretizați de președintele Bulgariei, Rumen Radev, care sprijină manifestanții, ca fiind două dintre motoarele corupției din Bulgaria și „bodyguarzii” din sistem ai oligarhilor și crimei organizate. Strada la cere să demisioneze, iar refuzul lor nu face decât să toarne gaz pe foc.

Revendicările

Sunt cele mai mari proteste din Bulgaria care au loc din 2013 încoace. Revendicările manifestanților?

1)Lupta împotriva corupției și devoalarea legăturilor mafiei cu cei de la putere.

2)Reforma sistemului judiciar.

3) Libertatea de exprimare.

Și, bineînțeles, alegeri anticipate.

Borisov nu vorbește decât în fața… Marii Adunări Naționale

Premierul bulgar rămâne, însă, ferm pe poziție. La jumătatea lunii iulie a făcut o remaniere guvernamentală, înlocuind patru miniștri, dar schimbarea gărzii în unele ministere nu a calmat tensiunile.

Puțin mai târziu, Borisov s-a declarat dispus să renunțe la mandat, dar numai cu condiția respectării unei proceduri instituționale: „În momentul în care Adunarea Națională va decide să convoace Marea Adunare Națională în conformitate cu articolul 160 din Constituție, voi demisiona din funcția de prim-ministru în aceeași zi. Marea Adunare Națională este o oportunitate unică nu numai pentru a relansa democrația noastră, ci și pentru a ne asigura că este atinsă reprezentarea politică maximă”, a spus Borisov.

„UE, sunteți orbi?”

Nemulțumirea a declanșat, de fapt, o criză instituțională de proporții.

„UE, sunteți orbi?”, e unul dintre sloganurile protestatarilor ce semnalează că problema este mai mare decât o simplă criză politică internă. Elocventă e și relocarea protestului bulgarilor la Berlin, în fața sediului Uniunii Creștin Democrate (CDU) a cancelarului Angela Merkel.

Având în vedere pandemia globală, dezbaterile despre planul de relansare a UE și provocările geopolitice devenite deja zilnice ale Chinei, Statelor Unite și ale altor puteri mari, protestele din Bulgaria pot părea un detaliu minor. Dar, ca de obicei, diavolul se ascunde în detalii, iar aceasta s-ar putea dovedi a fi o altă forță distructivă în UE, care poate dăuna proiectului european pe termen lung.

Partidul de guvernământ, GERB, face parte din Partidul Popular European (PPE) în Parlamentul European. PPE s-a grăbit să își exprime sprijinul pentru guvernul bulgar, ca răspuns la demonstrații. „Grupul PPE sprijină pe deplin guvernul bulgar al lui Boiko Borisov în eforturile sale de a feri economia de efectele negative ale crizei COVID-19, în lupta împotriva corupției și în progresul procesului de aderare la zona euro”, a declarat liderul grupului, Manfred Weber, la 10 iulie.

UE se joacă cu focul

„O astfel de afirmație este problematică, cel puțin pentru că este o altă «închidere a ochilor» despre ceea ce se întâmplă în Bulgaria, dar are și un sens mai larg. Astfel de declarații creează un sentiment de susținere externă pentru guvernul condus de GERB, pe care acesta o folosește pentru a demonstra sprijinul european în Bulgaria. Alegerile pentru Parlamentului European din mai 2019 au arătat că cetățenii europeni susțin în continuare proiectul european, dar de asemenea votează clar pentru schimbare. Atâta timp cât anumite partide fac parte din grupul PPE, acestea nu pot fi schimbarea pentru care au votat oamenii. Aceasta ar putea provoca nemulțumiri nu numai în rândul bulgarilor, ci și în rândul cetățenilor altor state membre. Atunci când liderii europeni nu adoptă o abordare adecvată vizavi de doleanțele oamenilor – pentru justiție, stat de drept și democrație în orice stat membru, acest lucru are un impact negativ asupra UE în ansamblu”, este de părere Denitsa Yotova este coordonatorul Programului african al Consiliului European pentru Relații Externe.

Criza politică din Bulgaria reprezintă o amenințare la adresa viitoarei stabilități a Uniunii Europene. „Bulgaria tocmai a aderat la ERM II, anticamera zonei euro, iar stabilitatea politică din țară – bazată pe statul de drept, democrație, sistem judiciar funcțional și mecanisme eficiente anticorupție – este crucială pentru eventuala aderare la zona euro. Asigurarea reformelor care respectă aceste principii este un domeniu în care guvernul actual a eșuat în repetate rânduri. Bulgaria este țara UE cu cea mai mare rată de corupție, conform Transparency International; standardele democratice sunt rămase în urmă; și are un sistem judiciar aproape nefuncțional. Potrivit datelor Băncii Mondiale, investițiile străine directe în Bulgaria rămân o mică parte din PIB și progrese reale nu au fost înregistrate în cele trei cabinete ale lui Borisov, din 2009 până în prezent”, subliniază Yotova.

În afară de asta, creșterea PIB-ului Bulgariei în ultimii 10 ani a fost mai aproape de cea a țărilor din afara UE, cum ar fi Armenia, Albania și Macedonia de Nord: aproximativ 50%.

„Spre deosebire de aceste state, România vecină, care a aderat la UE la aceeași dată cu Bulgaria, se bucură de o creștere a PIB cu 202% în aceeași perioadă. În afară de asta, Bulgaria are cel mai mic salariu mediu din UE, puțin sub 690 de euro, rămânând chiar în urma țărilor din afara UE: Muntenegru – 785 de euro, Bosnia și Herțegovina – 741 de euro. Acest lucru ne poate indica faptul că fondurile UE de coeziune în Bulgaria au fost cel puțin prost gestionate”, atrage atenția Denitsa Yotova.

Ce înseamnă asta pentru UE? Vrea UE un stat membru sărac și corupt în zona euro și la un moment dat în spațiul Schengen? Puțin probabil.

„Din punct de vedere al politicii externe, Bulgaria este granița externă a UE și din acest punct de vedere joacă un rol important în problemele legate de migrație, securitate, relațiile cu Turcia și relațiile cu Rusia și regiunea Mării Negre. Dacă Bulgaria nu reușește să abordeze în mod adecvat oricare dintre aceste provocări, acest lucru va fi resimțit rapid în alte părți ale Europei. În plus, Bulgaria se află într-o regiune complicată și riscul de a deveni un exemplu negativ pentru țările vecine din Balcanii de Vest în relațiile lor cu UE este unul real”, subliniază Yotova.

Sistemul juridic, praf și pulbere

Lupta împotriva corupției din Bulgaria este legată de cererile îndelungate pentru transparență și responsabilitate privind modul de cheltuire a fondurilor UE în țară.

La baza problemei stă sistemul juridic din Bulgaria, care este total nefuncțional, iar rapoartele Comisiei Europene au arătat an de an pericolul uni justiții care este jucător politic.

De-a lungul anilor, o serie de scandaluri au pus în discuție independența acesteia. Societatea civilă din Bulgaria luptă de mult timp pentru reforma judiciară, inclusiv cea susținută de Uniunea Judecătorilor din Bulgaria în acest demers. Dar este puțin probabil să reușească fără sprijin la nivelul UE.

Într-un raport de progres recent asupra Bulgariei și României, Comisia Europeană a făcut apel la Bulgaria „să introducă proceduri privind răspunderea procurorului general, inclusiv păstrarea independenței judiciare”.

În ceea ce privește libertatea de exprimare, comparativ cu alte state membre ale UE, Clasamentul mondial privind libertatea de exprimare din 2020, poziționează Bulgaria pe locul 111, cu mult în spatele tuturor celorlalte țări membre UE, dar și în spatele multor țări africane și asiatice.

Rămânerea în urmă a Bulgariei în privința unor probleme-cheie precum libertatea de exprimare, statul de drept și un sistem judiciar independent este în detrimentul UE în ansamblu.

„Lipsa de implicare a UE și tăcerea constantă a liderilor europeni față de situația din Bulgaria pot duce la o înstrăinare și mai mare și la eurocepticism în rândul tinerilor cetățeni din Bulgaria (dar nu numai), unde încrederea în instituțiile de la Bruxelles este în mod tradițional mai mare decât în guvernul național și una dintre cele mai mari din UE. Dar acest lucru nu este un dat. Puțin probabil ca trezirea societății civile din Bulgaria va fi suficientă pentru schimbarea cerută și necesară. Dacă liderii europeni nu exprimă acum un sprijin clar pentru statul de drept, democrația și reforma judiciară în Bulgaria, s-ar putea ca mai târziu să nu existe nicio șansă ca Bulgaria să fie un stat membru proeuropean”, mai spune Denitsa Yotova.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here