Curtea Supremă a decis vineri că președintele Donald Trump a încălcat legea federală atunci când a impus unilateral tarife vamale extinse la nivel global, o înfrângere semnificativă pentru Casa Albă într-o chestiune care a fost centrală pentru agenda de politică externă și economică a președintelui, transmite CNN.
Decizia este, fără îndoială, cea mai importantă pierdere suferită de a doua administrație Trump la Curtea Supremă cu majoritate conservatoare, care anul trecut s-a pronunțat în repetate rânduri în favoarea președintelui într-o serie de hotărâri de urgență privind imigrația, demiterea conducătorilor unor agenții independente și reduceri masive ale cheltuielilor guvernamentale.
Președintele Curții, John Roberts, a redactat opinia majoritară, iar instanța a decis cu 6 voturi la 3 că tarifele au depășit limitele legii. Totuși, Curtea nu a precizat ce ar trebui să se întâmple cu cele peste 130 de miliarde de dolari deja colectate din aceste tarife.
„Președintele revendică puterea extraordinară de a impune unilateral tarife de valoare, durată și amploare nelimitate”, a scris Roberts în numele Curții. „Având în vedere amploarea, istoria și contextul constituțional al acestei autorități revendicate, el trebuie să indice o autorizare clară din partea Congresului pentru a o exercita”.
Autoritatea de urgență pe care Trump a încercat să o invoce, a arătat Curtea, „este insuficientă”.
Judecătoarele Amy Coney Barrett și Neil Gorsuch s-au alăturat lui Roberts și celor trei judecători liberali în majoritate. Judecătorii Clarence Thomas, Samuel Alito și Brett Kavanaugh au formulat opinii separate de dezacord.
În opinia sa, Roberts a respins argumentul administrației potrivit căruia președintele ar avea puterea de a utiliza tarifele pentru a reglementa comerțul. Aceasta a fost o chestiune discutată în timpul pledoariilor orale de anul trecut, când Trump a sugerat că președintele are autoritate inerentă pentru a impune astfel de tarife.
„Atunci când Congresul acordă puterea de a impune tarife, o face în mod clar și cu limitări atent stabilite”, a scris Roberts. „Aici nu s-a întâmplat nici una, nici alta.”
„Nu pretindem nicio competență specială în materie de economie sau politică externă”, a scris Roberts. „Pretindem doar, așa cum trebuie, rolul limitat care ne este atribuit de Articolul III din Constituție. Îndeplinindu-ne acest rol, stabilim că IEEPA nu îl autorizează pe președinte să impună tarife.”
Nicio claritate privind returnarea banilor
Majoritatea de 6 la 3 nu a oferit clarificări cu privire la problema practică specifică a sumelor deja colectate de administrație prin tarifele impuse de Trump.
Până la 14 decembrie, guvernul federal a colectat 134 de miliarde de dolari din tarifele contestate, provenind de la peste 301.000 de importatori diferiți, potrivit datelor furnizate de Serviciul Vamal și de Protecție a Frontierelor al Statelor Unite, precum și unei depuneri recente a agenției la Curtea pentru Comerț Internațional a SUA.
Această chestiune va trebui probabil clarificată de instanțele inferioare.
În opinia sa separată, judecătorul Brett Kavanaugh a remarcat că instanța nu a spus „nimic astăzi despre dacă și, în caz afirmativ, cum ar trebui guvernul să procedeze pentru a returna miliardele de dolari pe care le-a colectat de la importatori”.
Problema rambursărilor a planat asupra întregului caz, oficiali ai administrației Trump avertizând că eventualele restituiri ar putea avea consecințe devastatoare pentru economia SUA.
„Acest proces va fi probabil un «haos»”, a scris Kavanaugh.
Cel mai important caz privind economia SUA din ultimii ani
Cazul a fost cel mai semnificativ legat de economia americană ajuns la Curtea Supremă în ultimii ani, contestând legalitatea tarifelor „Liberation Day” impuse de Trump, precum și a taxelor vamale aplicate importurilor din China, Mexic și Canada. În joc se află zeci de miliarde de dolari deja colectate de guvern.
Așa-numitele tarife „reciproce” au ridicat taxele vamale până la 50% pentru parteneri comerciali importanți, inclusiv India și Brazilia, și până la 145% pentru China în 2025.
Trump și oficialii Departamentului Justiției au prezentat disputa în termeni existențiali pentru țară, spunând judecătorilor că „cu tarife, suntem o națiune bogată”, dar că fără ele „suntem o națiune săracă”. Un grup de mici întreprinderi care au contestat taxele a avertizat, la rândul său, că poziția lui Trump reprezintă o „afirmare uluitoare a puterii” de a impune, în esență, o taxă fără supravegherea Congresului.
Trump s-a bazat pe o lege privind situațiile de urgență din anii 1970 — International Emergency Economic Powers Act (IEEPA) — pentru a impune taxele vamale vizate în acest caz. Legea permite unui președinte să „reglementeze … importurile” în timpul unor situații de urgență. Administrația a susținut că termenul include în mod evident și puterea de a impune tarife, însă companiile au subliniat că termenii „tarif” sau „taxă vamală” nu apar nicăieri în textul legii.
Această situație a ridicat o serie de întrebări dificile pentru Curtea Supremă, care, în mai multe cazuri privind politici controversate ale președintelui Joe Biden, a decis că o administrație nu poate adopta unilateral anumite măsuri executive fără o autorizare explicită din partea Congresului. Acest lucru este cu atât mai valabil, a stabilit în repetate rânduri Curtea, atunci când politicile implică chestiuni politice sau economice „majore”.
