Tone de pământ pline cu piese arheologice au fost excavate din cetatea Tomis și aruncate pe un câmp, la marginea Constanței, fără că vreun arheolog să supravegheze lucrările. Arheologul Octavian Mitroi a declarat că sunt piese importante, din perioada elenistică, română și romano-bizantină.
Zeci de constănțeni au făcut, vineri, un lanț uman în jurul unor vestigii antice din centrul orașului, în semn de protest față de construirea unui bloc cu patru etaje deasupra unor vestigii ale cetății Tomis.
În pământul depozitat la marginea orașului, în zona Oierie, au fost găsite zeci de piese antice.
Prezent la față locului, arheologul Octavian Mitroi, care a participat la cercetarea arheologică de la Lupoaica, a declarat, luni, presei, că piesele găsite în pământul excavat și aruncate pe câmp sunt extrem de importante, din perioada elenistică, română și româno-bizantină și că astfel s-au distrus mărturii din istoria Constanței.
„Văd că avem un unguentariu de epoca română, secolele ÎI-III, e posibil chiar IV. Este și ceramică elenistică. Ieri (duminică – n.r.), când am fost, am găsit și un femur uman, este posibil să fi fost un mormânt. Într-adevăr, mă surprinde câtă ceramică elenistică este aici.
Răul este făcut în sensul că acum nu este fezabil să iei la mâna, la cernut, atâtea tone de pământ. Dar, într-adevăr, aici este mai mult decât ceea ce am găsit noi ieri (duminică – n.r.). Fragmentele astea sunt din secolele III-ÎI i.H. Cel mai probabil provin dintr-un mormânt, din zona de necropole, din afară cetății. Noi ne-am deplasat în zona pe baza informațiilor primite din partea societății civile cu privire la locul unde ar fi fost depozitat pământul de acolo. Acesta este singurul loc unde pământul se vede că este depus recent”, a declarat arheologul Octavian Mitroi.
Acesta a spus că a înaintat un raport către Direcția Județeană de Cultură, în urmă descoperirilor făcute în pământul aruncat la marginea orașului.
„A fost întocmit și înaintat un raport cu privire la intervenția noastră, a arheologilor, din acest loc, și acum… Eu nu pot să va spun de ce nu s-a prevăzut supraveghere arheologică, dar știu că nu este normal să se continue acele lucrări de construcție fără un contract de supraveghere și fără prezența unui arheolog care să stea după utilaje. Trebuie să vedem care vor fi urmările acestui referat care a fost întocmit”, a adăugat Octavian Mitroi.
Acesta spune că este bine că povestea a fost făcută publică și a depășit granițele Constanței, pentru că așa a ajuns informația și la comunitatea arheologilor din țară.
„Este bine că povestea a depășit granițele Constanței în urmă intervenției societății civile, s-a aflat și la București, comunitatea arheologilor din România a aflat, a luat act. Acum dacă toată lumea ar fi stat acasă, nu mai găseam asta. Nu avem de-a face cu niște simple cioburi, avem material care trebuia recuperat în cadrul unor cercetări făcute după metodele noastre. Dar cel mai mult mă pune pe gânduri apariția materialului de epoca elenistică care indică probabilitatea distrugerii unor morminte. Pe noi ne interesează că arheologi dobândirea de informații, nu simplă recuperare de elemente din vechime. Ne interesează ceea ce noi numim contextul descoperirii. În felul acesta putem dată complet. Se poate spune că s-au distrus mărturii din istoria Constanței. Mă refer la săpăturile făcute acum, fără arheolog”.
Sursa: Ziare.com
