Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marți Bulgaria pentru refuzul de a-i dezvălui unui apărător al drepturilor omului dacă serviciile de informații au colectat și stocat informații care îl privesc, relatează AFP, citată de Agerpres.
În 2021, Krasimir Kanev, președintele Comitetului Helsinki pentru drepturile omului din Bulgaria, a întrebat agenția de stat bulgară pentru securitate națională dacă a colectat informații despre el sau despre organizația sa.
Agenția a refuzat să dezvăluie aceste informații, iar recursurile lui Kanev au fost respinse.
Într-o hotărâre emisă marți, CEDO a condamnat în cele din urmă Bulgaria cu cinci voturi pentru și două împotrivă pentru încălcarea articolului 8 – dreptul la respectarea vieții private și de familie – din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Condamnare constituie, în sine, o satisfacție echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral suferit, a menționat Curtea de la Strasbourg.
Deși statele au cu siguranță nevoie de legi care să le permită autorităților să colecteze și să păstreze informații despre indivizi pentru a ‘menține securitatea națională’, CEDO a considerat că sunt necesare ‘garanții eficiente împotriva arbitrariului și abuzului’ în acest domeniu. Or, nici Kanev, nici Comitetul Helsinki bulgar nu au beneficiat de nivelul minim de protecție împotriva arbitrariului și a prelucrării ilegale a datelor lor, potrivit judecătorilor europeni.
Aceștia au notat în special că instanțele care au examinat decizia de a nu divulga informațiile solicitate nu au văzut informațiile în cauză, nu au examinat dacă divulgarea acestora ar fi putut dăuna efectiv interesului public și au lăsat problema în întregime la latitudinea agenției.
Mai mult, modul în care agenția a gestionat datele operaționale, mai ales în ce privește respectarea normelor aplicabile, nu a fost verificat, iar agenția nu a fost niciodată obligată să raporteze parlamentului sau guvernului bulgar cu privire la aceste activități.
În februarie, Bulgaria a fost condamnată de CEDO pentru o lege autorizând serviciile sale de informații să se ‘infiltreze’ în companii, ONG-uri sau agenții guvernamentale în numele securității naționale, mai amintește AFP.
Parlamentul European: Violul trebuie definit în toate țările UE pe baza absenței consimțământului
