Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut miercuri, 20 noiembrie 2019, o întrevedere cu secretarul de stat american, Michael R. Pompeo, în marja reuniunii miniștrilor de externe NATO de la Bruxelles. Aceasta a fost prima întâlnire între cei doi șefi ai diplomațiilor română și americană, de la preluarea mandatului noului Guvern al României.
Bogdan Aurescu a argumentat în favoarea accederii României, partener strategic și aliat dedicat al SUA, în programul Visa Waiver.
Totuși, includerea în acest program nu se face din pix, cum a încercat Viorica Dăncilă să sugereze când a spus în repetate rânduri în campanie că Iohannis s-a întors din SUA cu „o șapcă și trei poze”, dar fără ridicarea vizelor.
Ce este Visa Waiver?
Primul programul Visa Waiver (în traducere renunțare la viză), cetățenii a 38 de țări pot să meargă în SUA pentru turism și afaceri și să stea acolo până la 90 de zile fără viză. În schimb, cele 38 de țări trebuie să permită același lucru și cetățenilor americani.
De când a fost creat în 1986, programul Visa Waiver a devenit un parteneriat cuprinzător de securitate cu mulți dintre cei mai apropiați aliați ai SUA.
Cum intră o țară în programul Visa Waiver?
Criteriile de eligibilitate pentru intrarea unei țări în programul Visa Waiver se regăsesc în secțiunea 217 a Immigration and Nationality Act, cu amendamentele aduse de Secure Travel and Counterterrorism Partnership Act of 2007. Conform legislației în vigoare, șeful Departamentul a Securității Naționale (Homeland Security), după consultare cu secretarul de Stat, poate include o țară în programul Visa Waiver dacă:
- Are o rată anuală de refuz a vizelor non-imigrant (adică vize de tip B) de mai puțin de 3%, sau o medie mai mică în precedenții doi ani fiscali
- Acceptă repatrierea cetățenilor și și foștilor cetățeni în cel mult trei săptămâni după ce au primit ordin de expulzare din SUA.
- Semnează un acord pentru a transmite către SUA, prin Interpol sau alte mijloace, a informațiilor legate de pașapoarte pierdute sau furate
- Semnează un acord cu SUA pentru partajarea informațiilor legate de terorism sau alte infracțiuni serioase
- Emite pașapoarte electronice care conțin date biometrice
- Trece printr-un program de evaluare făcut de Departamentul de Securitate Națională (Homeland Security, DHS) asupra efectelor pe care includerea în programul Visa Waiver le vor avea asupra securității, ordinii publice și imigrației (security, law enforcement, and immigration enforcement) ale SUA
- În paralel cu evaluarea DHS, trece printr-o evaluare de intelligence făcută de DHS Office of Intelligence and Analysis
Cum intră o țară în programul Visa Waiver?
În 2005, administrația Bush a dat „foi de parcurs” către 13 țări care și-au exprimat intenția de intra în programul Visa Waiver: Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Coreea de Sud, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România și Slovacia.
Opt dintre aceastea, anume Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia și Coreea de Sud au fost admise în program în 2008. Țările au fost scutite de criteriul ratei de refuz a vizelor, ca urmare unei decizii a șefului DHS. Doar că, de la 1 iulie 2009, dreptul de scutire de la îndeplinirea acestui criteriu a fost suspendat deoarece DHS nu a implementat un sistem de identificare biometrică la intrarea și ieșirea din SUA. Suspendarea va rămâne în vigoare cât timp un sistem de identificare biometrică la ieșirea din țară nu va fi implementat. (sursă) Un asemenea sistem este, în prezent, folosit pe unele aeroporturi din SUA dar nu este încă folosit la scară largă.
În afară de cele 8 țări menționate mai sus, au mai intrat în programul Visa Waiver Grecia, în 2010, Taiwan, în 2012, și Polonia, în 2019. Ambele țări au avut o rată de refuz a vizelor de sub 3%, deoarece nu mai puteau fi scutite de îndeplinirea acestui criteriu.
Ce rată de refuz a vizelor au România și Polonia?
Polonia a fost inclusă în programul Visa Waiver chiar de ziua sa națională, 11 noiembrie 2019. A fost, mai degrabă, o coincidență fericită, nu un favor făcut Varșoviei. Polonia are o relație foarte apropiată cu administrația Trump, dar țara tot a trebuit să scadă rata de refuz a vizelor sub 3%. E drept, ambasadorul SUA în Polonia, Georgette Mosbacher, o veche prietenă de-a lui Donald Trump, a militat activ, încă de când a ajuns la post, ca țara să îndeplinească acest criteriu. Ea i-a încurajat pe polonezi să aplice și să primească vize de SUA, astfel încât procentul să scadă.
Rată de respingere a vizelor, potrivit informațiilor oficiale ale SUA (ani fiscali)
| 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | |
| România | 11,43% | 11,76% | 10,44% | 9,11% |
| Polonia | 5,37% | 5,92% | 3,99% | 2,76% |
Precum vedem în tabelul de mai sus, rata de refuz în cazul României a fost de trei ori mai mare decât în cazul Poloniei, pe anul fiscal 2019 (1 octombrie 2018 – 30 septembrie 2019).
Având în vedere condițiile prezente, România are două opțiuni ca să scape de viza de SUA:
- Scade rata refuz sub 3%
- Așteaptă până când șeful DHS recapătă puterea de a scuti o țară de criteriul ratei de refuz.
Poate noul ambasador al SUA în România va fi la fel de proactiv în chestiunea vizelor cum a fost și Georgette Mosbacher în Polonia.
