Pandemia de Covid-19 nu a iertat pe nimeni. Ea s-a răsfrâns asupra statelor nu doar generând o criză sanitară, ci și sădind premisele unei crize economice globale. Ţările, indiferent de mărimea și performanțele anterioare, s-au trezit sub aceeași presiune: accelerarea ritmului digitalizării propriilor economii. Prinsă şi ea în menghină, România a făcut unele eforturi în direcția respectivă, dar starea de fapt este una precară. Iar ea este potenţată de grefarea Covid-19 pe un context deja meschin, marcat de lipsa progreselor în digitalizarea serviciilor publice, absenţa interconectării, ori nivelul scăzut de competențe digitale în rândul funcționarilor și populaţiei.
„O să se poată face plata tuturor taxelor prin ghişeul.ro. Pentru anul viitor îmi menţin obiectivul de a creşte veniturile la buget, iar implementarea facturii electronice, după ce facem conectarea caselor de marcat (la serverele ANAF) la finalul acestui an, va aduce la buget 20 de miliarde de lei în plus, anul viitor. Este un obiectiv ambiţios”, declara, la începutul lui octombrie, ministrul Finanațelor, Florin Cîțu.
Acesta este, însă, doar unul dintre aspectele digitalizării economiei. Numeroase rapoarte și analize comparative arată că România încă are de făcut pași într-un domeniu de importanța căruia românii au devenit mai conștienți ca niciodată, după izbucnirea pandemiei. Indicele economiei şi societăţii digitale 2020 (sau DESI 2020) este un raport elocvent.
Statul se face că lucrează, firmele achită nota
Măsurând nivelul a cinci servicii publice digitale, DESI 2020 relevă faptul că România înregistrează un punctaj aproape de jumătatea mediei UE, cu un ritm de creștere, de la 2019 la 2020, inferior celui atins la nivel comunitar (de la 45 la 48,4 vs. de la 67 la 72 – cu pași identici și pentru 2019 raportat la anul anterior). Un ultim detaliu care spune şi mai multe despre dinamica precară, dacă ne gândim că baza de pornire era deja una joasă.
La serviciile realizate integral online, din nou, România are un grad de penetrare de 70%, față de 90%, cât este în UE. Tabloul rămâne dramatic și când vine vorba de asigurarea serviciilor digitale publice pentru întreprinderi: 53% în România și 88% în Uniunea Europeană.
De altfel, potrivit DESI 2020, „România nu are o strategie națională de transformare digitală pentru întreprinderi”.
Acest neajuns proiectează din nou statul într-o lumină proastă, în raport cu sectorul privat. Cum aşa? Ei bine, în ciuda frânelor puse de incapacitatea autorităților de a asigura un mediu propice, firmele nu bat pasul pe loc. Ele produc, plătesc salarii şi caută 24/24 noi pieţe de desfacere, dar şi instrumente de vânzare adaptate momentului. Iar tot mai multe identifică soluţii, precum de vânzarea online peste graniţe. Din păcate, acest detaliu pozitiv, luat în sine, mai pălește o dată atunci când este abordat comparativ, după cum sesizează şi documentul.
Câteva dintre constatările fără echivoc:
România se situează pe locul 27 între țările UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, cu mult sub media UE.
În comparație cu ultimii doi ani, locul ocupat de România a rămas stabil în acest domeniu. Nu s-a constatat aproape nicio modificare la niciunul dintre indicatori.
23% dintre întreprinderile din România fac schimb electronic de informații, în timp ce doar 8% utilizează platformele de comunicare socială (media UE: 25%). S-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a ponderii IMM-urilor care fac vânzări online, de la 8% în 2017 la 11% în 2019, dar aceasta rămâne cu mult sub media UE de 18%.
Din ce în ce mai multe IMM-uri își vând produsele online în afara țării, dar această situație se aplică doar pentru 6% din numărul total de IMM-uri, comparativ cu o medie a UE de 8%.
România nu are o strategie națională de transformare digitală pentru întreprinderi.
”Rezultatele studiului, deși alarmante, nu vin ca o surpriză pentru antreprenorii români din domeniul tehnologiei. Majoritatea companiilor de IT dezvoltă produse pentru piețele externe sau vizează multinaționale care înțeleg valoarea adăugată a soluțiilor tehnologice avansate. Este un paradox că în România, care este renumită de altfel pentru experții în IT, majoritatea IMM-urilor locale sunt rezervate în fața transformării digitale. Adoptarea digitalizării ar trebui considerată o investiție și nu o cheltuială, iar in unele cazuri nici nu se poate vorbi despre investiție, pentru ca este vorba pur si simplu despre utilizarea de servicii digitale. Este adevărat ca utilizarea acestor servicii necesita uneori transformări organizaționale interne de adaptare la procesele automatizate, care pot fi considerate investiții. Experiența noastră, căpătată în urma colaborării cu firme de toate dimensiunile, ne-a arătat că o companie poate recupera în mai puțin de un an investiția in reorganizare interna necesara pentru utilizarea unei platforme de facturare digitală”, a declarat Liviu Apolozan, fondator DocProcess.
De la 4G la 5G
Este drept că deși în materie de penetrare 4G situația lasă de dorit, sunt totuși menționate progrese în ceea ce privește gradul de pregătire pentru utilizarea rețelelor 5G. Raportul arată că avem „un punctaj de 21%, similar cu media UE (11)”, dar… „în total, în România s-a alocat 38% din spectrul armonizat la nivelul UE pentru serviciile de comunicații pe suport radio de bandă largă”.
Sunt trecuți în revistă pașii făcuți de autoritățile de la București, precum adoptarea une strategii naționale pentru implementarea rețelelor 5G (în 2019). Proiecțiile sunt chiar ispititoare:
Preconizează că se vor crea astfel 250 000 de locuri de muncă și se vor genera venituri în valoare de 4,7 miliarde EUR.
Pevede o procedură de selecție pentru spectrul multibandă cu frecvențele de 700 MHz, 800 MHz, 1 500 MHz, 2 600 MHz și 3 400-3 600 MHz.
„Cu toate acestea – arată raportul – procedura de selecție a fost amânată până în al doilea trimestru al anului 2020”, iar întârzierea a fost una „multistrat”:
Adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 114/2018(12) prin care s-au stabilit prețuri de rezervă ridicate, peste nivelurile de referință de la nivel european, și taxe minime majorate pentru reînnoirea licențelor existente.
Transpunerea în legislația națională a memorandumului semnat de România cu Departamentul de Stat al SUA privind securitatea infrastructurii 5G.
