Potrivit unor studii, valoarea şi numărul tezaurelor dacice de aur şi argint descoperite în zona Sarmizegetusei Regia este uriașă, scrie adevarul.ro.
Peste 60 de kilograme de aur dacic (tezaure de monede Lysimach şi Koson şi 11 brăţări spiralice) sunt date în urmărire internaţională de autorităţile statului român după ce în ultimele decenii au fost descoperite de căutătorii de comori în zona cetăţilor antice din Munţii Orăştiei (Şureanu). Tezaurele au fost apoi traficate pe piaţa neagră a autorităţilor. Alte comori valoroase şi-au pierdut urma în afara ţării înainte ca autorităţile să afle despre existenţa lor, astfel că valoarea şi numărul lor nu au putut fi stabilite.
În ultimele trei decenii, potrivit informărilor oficiale, braconierii au descoperit peste 40 de tezaure antice preţioase în zona cetăţilor dacice. O listă a comorilor a fost publicată în studiul realizat de cercetătorul Claudiu Purdea, în lucrarea „De la căutarea comorilor la braconaj arheologic în Munţii Şureanu. Un istoric al descoperirilor de tezaure”. Potrivit autorului, aproape 100 de kilograme de aur şi circa 40 de kilograme de argint au fost descoperite de braconieri.
*Tezaurul de la Fagii lui Bodea
„Un calcul simplu al greutăţii tezaurelor din aur şi argint ne oferă cifre impresionante. Astfel, greutatea celor 13 brăţări plurispiralice recuperate este de 12,726 kilograme; tezaurul de la Fagii lui Bodea, care a ajuns la aproape 4.000 de piese – 34 kilograme; tezaurul de 3.600 monede Lysimach de pe Şesu Căprăreţei – 30,6 kilograme; tezaurul din Dealu Muncelului sustras în anul 2007 – 10,2 kilograme. Un total ne oferă 87,5 kilograme, dacă mai adăugăm 10 kilograme, o medie a celor 11 brăţări nerecuperate, raportată la greutatea celor 13 recuperate, ajungem la 97,5 kilograme aur (!). În privinţa argintului, avem tezaurul de drahme Koson şi Koson-drouies, descoperit în anul 2004, plus tezaurele de monede romane republicane şi imperiale. Un total aproximativ depăşeşte 40 kilograme”, arată Claudiu Purdea, în lucrarea publicată în revista „Terra Sebvs”. Practic, cele aproape 100 de kilograme de aur descoperite în ultimii ani de căutătorii de comori din Munţii Orăştiei echivalează cu cantitatea de aur extrasă în primii doi ani de funcţionare (1748 – 1749) ai minei Săcărâmb, una dintre cele mai bogate exploatări de aur din Transilvania secolelor trecute, unde la acea vreme lucrau sute de oameni. Cetăţile dacice, răvăşite de la începutul anilor ´90 Primele detectoare de metale ce puteau fi folosite pentru descoperirea comorilor au fost aduse din Occident imediat după Revoluţie. În 1993, cu ajutorul unuia dintre ele, un tânăr din satul Beriu, de la poalele Munţilor Orăştiei, întors în ţară din Australia, ar fi găsit un tezaur de monede de tip Koson din aur. Un număr de 50 de monede din acest tezaur au fost puse în vânzare printr-o casă de licitaţii din Australia.
Radu Horia Camil, un alt căutător de comori, şi-a început activitatea în aceeaşi perioadă. „Încă din anul 1993, Radu Horia Camil a fost interesat de detecţii şi săpături în diverse puncte arheologice, motiv pentru care cu ajutorul unui detector marca White’s, a făcut detecţii în zona Munţilor Orăştiei, aşa cum declara în prima fază în faţa anchetatorilor. Cu această ocazie, Radu Horia Camil a dezvăluit că a descoperit <<câteva monede=”” de=”” argint=”” (denari=”” republicani)=”” şi=”” trei=”” inele=”” bronz=””>>, pe care ulterior le-a înstrăinat. La acea vreme nu exista o legislaţie care să interzică o astfel de activitate, motiv pentru care Radu Horia Camil nu a fost interesat să ajute la recuperarea lor”, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, într-un dosar privind traficul de comori dacice.
*Comoara lui „Burelu”
În 1996, braconierii au descoperit una dintre cele mai valoroase comori antice, cunoscută ca Tezaurul de la Fagii lui Bodea. „Căldarea” cu cel puţin 3.000 de galbeni (4.000 potrivit unor estimări) cântărea circa 25 de kilograme, iar găsirea ei a transformat pentru următoarele decenii zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei într-un „El Dorado” al căutătorilor de comori. Mai puţin de 600 de kosoni au fost recuperaţi de autorităţile statului român, după ce descoperitorul comorii, Grecu Şofron, numit şi „Burelu” (un localnic din Târsa, născut în 1921), a început să vândă din galbeni şi să îi dăruiască apropiaţilor săi, care la rândul lor au oferit, contra cost obiectele preţioase muzeelor şi băncilor. La scurt timp, o anchetă penală a dus la oprirea tranzacţiilor, iar din comoara uriaşă, aproximativ 20 de kilograme de aur şi-au pierdut urma până în ziua de astăzi. Toţi cei care au pus mâna pe kosoni, fie şi cei care i-au primit în dar de la „Burelu” şi i-au vândut mai departe, au fost anchetaţi penal şi, deşi nu au fost găsiţi vinovaţi, au fost chemaţi ulterior în judecată de statul român. Tezaurul a fost dat în urmărire internaţională prin INTERPOL şi se află pe lista obiectelor furate, publicată pe site-ul Poliţiei Române. Pe pagina de internet a IGPR, este prezentat astfel: „Monede: Koson. Data furtului: 08-01-1996. Detalii: 2.440 monede din aur, tip „Koson”, dintr-un tezaur de 3.000 de piese, care a fost găsit in luna august 1996 în situl arheologic Sarmisegetuza – Regia, din Munţii Oraştiei, judeţul Hunedoara”.
Articolul integral poate fi citit AICI
