Este nevoie de aproximativ două ore pentru a te scufunda până la locul de odihnă al Titanicului, la aproape 4 km sub suprafața Atlanticului de Nord. În jurul orei 9:00 GMT, în dimineața zilei de 18 iunie, submersibilul Titan, o navă pentru cinci oameni, construită și operată de compania americană OceanGate, și-a început cea mai recentă scufundare, notează The Economist.
<< Din 2021, firma făcea turul epavei (ca parte a unei călătorii de zece zile care costă 250.000 USD); mai făcuse coborârea de multe ori înainte. De data aceasta, la o oră și 45 de minute după ce submarinul s-a scufundat sub suprafață, vasul de sprijin a pierdut contactul cu acesta. La bord se aflau cinci persoane, inclusiv Hamish Harding, un miliardar britanic, și Stockton Rush, șeful OceanGate, care pilotează regulat ambarcațiunea. O misiune internațională de salvare este în curs de desfășurare. Submersibilul avea suficient aer la bord pentru a rezista până la ora 9:00 pe 22 iunie.
Cel mai bun scenariu este acela în care întreruperea legăturii de comunicații prin sonar a declanșat unul dintre multiplele sisteme, pentru a forța Titanul înapoi la suprafață; eliberarea sacilor de nisip pentru a-și reduce greutatea sau umflarea airbag-urilor. Dacă acest lucru s-a întâmplat, submersibilul ar fi deja la suprafața oceanului, așteptând să fie găsit. Până acum, gărzile de coastă americane și canadiene nu au găsit nimic, în ciuda faptului că au străbătut suprafața cu avioane avansate de recunoaștere.
Celelalte scenarii sunt sumbre. Titan ar fi putut fi afectat de ceva care ar fi provocat o implozie imediată, strivind ambarcațiunea și pe cei cinci pasageri ai săi. Sau s-ar fi putut fi prins de ceva la adâncime, ceva care să fi împiedicat funcționarea mecanismelor de readucere la suprafață.
Aceasta ar fi o soartă mai rea pentru pasageri decât o implozie. Submersibilul era în drumul său spre fundul mării atunci când s-au pierdut comunicațiile și, probabil, se afla la o adâncime de câteva mii de metri. Undele electromagnetice nu se deplasează ușor prin apă, ceea ce înseamnă că nu este posibilă nicio altă metodă de comunicare decât sonarul defect de la bord. Și chiar dacă submersibilul ar fi găsit, prin inundarea cu sunet a zonei din jurul Titanicului și apoi ascultând reflecțiile unui obiect de dimensiunea Titan, fără o altă navă capabilă să se scufunde la acele adâncimi salvatorii ar putea face puțin pentru a-l aduce înapoi la suprafață. Puține alte nave din lume se pot scufunda atât de adânc; niciuna nu este suficient de aproape pentru a ajunge la Titan înainte ca aerul să se termine.
Dacă submersibilul plutea la suprafață, tot există o cursă contra cronometru pentru a-l găsi. Prin proiectare, vasul poate fi deschis numai din exterior. Și, pentru a supraviețui călătoriei către locul de odihnă al Titanicului, acesta trebuie să fie complet etanș. >>
