Cât cheltuiește Rusia cu invazia din Ucraina? După standardele istorice, o sumă mică. Iar asta indică trei lucruri

Sursa: TASS

<< De când a invadat Ucraina, în februarie 2022, Rusia a provocat pagube enorme. În Ucraina, mii de oameni au murit, iar infrastructură în valoare de miliarde de dolari a fost distrusă. Toate aceste daune au venit la un cost relativ ușor pentru Rusia. Economia sa rezistă mult mai bine decât se așteptase aproape oricine. Iar costul fiscal direct al războiului – ceea ce se cheltuiește cu oameni și mașinării – este surprinzător de scăzut >>, scrie The Economist.

<< Bugetul Rusiei este tulbure – în special cel militar. Deci estimarea noastră a cheltuielilor Rusiei pentru invadarea Ucrainei este imprecisă. Cu toate acestea, prin consultarea cu diverși experți și recurgerea la propria noastră analiză, am venit cu o cifră. În esență, aceasta a implicat preluarea previziunilor guvernului rus de dinaintea invaziei cu privire la ceea ce ar cheltui pentru apărare și securitate și compararea acestora cu ceea ce cheltuie de fapt. Acest lucru ar ridica costul invaziei sale la 5 trilioane de ruble (67 miliarde de dolari) pe an, sau 3% din PIB.

O sumă mică, după standardele istorice. Am compilat estimări ale cheltuielilor pentru alte războaie – unele implicând Rusia, altele nu. La apogeul celui de-al doilea război mondial, URSS a cheltuit 61% din PIB pentru efortul de război. Cam în aceeași perioadă, America a cheltuit aproximativ 50% din PIB pe forțele sale militare.

Trei motive explică de ce Rusia cheltuiește atât de puțin. Primul este politic. Mulți din cadrul guvernului rus ar dori să continue să prezinte războiul împotriva Ucrainei ca pe o „operațiune militară specială”. Nu ar avea sens ca o astfel de operațiune să coste un procent de două cifre din PIB.

Al doilea este economic. Rusia se zbate să extindă efortul de război fără a face ca asta să îi coste scump pe cetățenii săi: tipărirea banilor stimulează inflația, erodând nivelul de trai; încărcarea băncilor cu datorii publice ar putea avea un efect similar; creșterea impozitelor sau o schimbare majoră a cheltuielilor publice către apărare ar afecta, de asemenea, veniturile personale. Aceasta este o problemă pentru un Vladimir Putin care în 2024 are alegeri prezidențiale. Victoria lui Putin pare sigură, dar nu-și dorește o potențială stânjeneală provocată de manifestații mari, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, la alegerile legislative din 2011. „Desigur, apărarea națională este prioritatea de vârf”, a spus el recent, „dar în rezolvarea sarcinilor strategice din acest domeniu, nu ar trebui să repetăm greșelile trecutului și nu ar trebui să ne distrugem propria economie”.

Al treilea motiv se referă la economia apărării în sens mai larg. Forțele armate de astăzi sunt mult mai eficiente decât cele din trecut. Au nevoie de tot mai puțini oameni, iar echipamentele lor sunt din ce în ce mai precise. Teoria economică a „bolii costurilor” sugerează că sectoarele cu productivitate ridicată tind să dețină o pondere mai mică din PIB în timp (spre deosebire de ceva de genul îngrijirii medicale, care tinde să ocupe o pondere mai mare). Cheltuind mult mai puțin decât în 1945, tot îți poți totuși cumpăra o armată puternică. >>

În serviciul GRU. Spioana milionară care lucra sub acoperirea unei umile angajate ONU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here