<< Șocul inflaționist coincide cu o recesiune economică >>, notează The Economist.
<< Fiecare lumină de avertizare este pe roșu. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, o recuperare inegală după pandemia de Covid-19 și o secetă pe mare parte a continentului au contribuit la o criză energetică severă, inflație ridicată, creștere economică redusă și incertitudine enormă cu privire la viitorul economic al Europei. Guvernele se grăbesc să încerce să-i ajute pe cei mai vulnerabili. Și, în mijlocul acestei confuzii agitate, există un acord larg asupra unui lucru: se apropie o recesiune.
Cât de gravă va fi recesiunea, asta depinde de modul în care se va derula șocul energetic și de modul în care factorii de decizie politică răspund la acesta. În această săptămână, prețurile la energie au atins cote de neimaginat: peste 290 EUR (291 USD) pe megawat oră (mwh) pentru gazul de referință care urmează să fie livrat în al patrulea trimestru al anului (prețul obișnuit înainte de pandemie era de aproximativ 30 EUR); și peste 1.200 EUR pe Mwh pentru energie electrică în timpul zilei pentru același trimestru, în Germania (în creștere de la aproximativ 60 EUR). Deoarece gazul este combustibilul marginal pe majoritatea piețelor europene de energie electrică, acesta stabilește prețul energiei la scară largă.
Economia europeană a intrat în criză de pe o poziție destul de puternică. Piața muncii este încă relativ sănătoasă, cu șomajul de 6,6% – ceea ce înseamnă că, după standardele comune ale Europei, este aproape de gradul de ocupare deplină a forței de muncă. Creșterea salariilor se va accelera probabil în lunile următoare, pe măsură ce contractele pe termen lung sunt renegociate. Încrederea consumatorilor a scăzut la începutul războiului, dar consumul nu a scăzut. Așteptările inflaționiste s-au diminuat oarecum.
Cu toate acestea, lucrurile vor arăta considerabil mai sumbru în câteva luni, din trei motive. În primul rând, industria este sub presiune. În primăvară, liderii celor mai mari producători din Europa au susținut că întreruperea prea rapidă a aprovizionării cu gaze rusești ar aduce criză economică pe continent. În ciuda prețurilor ridicate, producția industrială a rămas până acum puternică. „O parte din motiv este că firmele încă lucrează cu comenzile restante din trecut”, spune Michael Hüther, de la Institutul Economic German, un think-tank.
Dar aceste restanțe nu vor dura pentru totdeauna, iar unii indicatori esențiali din viitor sunt necruțători. „Noile comenzi minus stocurile – adică cererile de la firmele care le țin ocupate – nu au mai avut succes”, spune Robin Brooks de la Institutul de Finanțe Internaționale, care reprezintă bănci și investitori instituționali. Scăderea reflectă o slăbire a economiei globale, și în special a Chinei. După cum notează Brooks, o astfel de scădere poate marca un punct de cotitură în ciclul economic.
Industriile cel mai grav afectate vor fi probabil la est de Rin. Sondajele recente ale liderilor industriali din Germania și Austria indică o reducere. Dependența nesănătoasă a Germaniei de cumpărătorii chinezi riscă să tragă în jos cererea de bunuri de-a lungul lanțului de aprovizionare teutonic. Industria italiană pare să fie în cădere liberă. Polonia și Republica Cehă, ambele aflate în afara zonei euro, sunt și ele vulnerabile. Excepție face Ungaria, unde producția se extinde într-un ritm sănătos, datorită investițiilor în baterii, boom-ului vehiculelor electrice și contractelor de energie pe termen lung (deși unele dintre ele se vor termina în curând).
Al doilea motiv de tristețe este că, în special, cheltuielile consumatorilor pentru servicii se vor lupta pentru a menține economia continentului. Susținut de un sezon puternic în Franța și sudul Europei, pe măsură ce turiştii și-au folosit în mod exuberant economiile generate de pandemie, turismul a sporit creșterea în timpul verii. Dar sentimentul se diminuează pe măsură ce consumatorii fac economie pentru a se pregăti pentru o iarnă lungă și rece. Serviciile sunt susceptibile să stagneze în următoarele luni, imobiliarele și transportul confruntându-se cu dificultăți deosebit de grave, potrivit indicelui managerilor de achiziții al S&P Global.
În sfârșit, Europa va vedea aproape sigur că șocul energetic coincide cu creșterea ratelor dobânzilor. După ce a subestimat creșterile de preț împreună cu multe alte bănci centrale ale lumii, BCE este acum hotărâtă să readucă inflația anuală la ținta de 2%, de la alarmantul 9,1% înregistrat în august. Isabel Schnabel, membru al consiliului executiv al băncii centrale, a argumentat în favoarea provocării a mai multă durere economiei pentru a duce treaba la capăt, la recenta reuniune anuală a bancherilor și economiștilor centrali ai Rezervei Federale, din Jackson Hole, Wyoming.
Prin urmare, economiștii se așteaptă ca BCE să încerce să-și susțină acreditările de combatere a inflației cu o creștere substanțială a ratei dobânzii în următoarea sa întâlnire de politică din 8 septembrie, eventual ridicând ratele cu trei sferturi de punct procentual. În așteptare, randamentele obligațiunilor europene pe termen scurt și lung au crescut în ultima lună. În ciuda acestui fapt, euro a continuat să scadă, ajungând la paritate cu dolarul, pentru prima dată în două decenii. Acest lucru reflectă o perspectivă deteriorată pentru economia Europei și decizia investitorilor globali de a se întoarce în altă parte ca răspuns.Este încă o îngrijorare pentru factorii de decizie ai continentului, deoarece o monedă mai slabă alimentează inflația prin importuri mai scumpe, „lovind” veniturile reale și, prin urmare, consumul.
Toate acestea sugerează că economia europeană va intra cu siguranță într-o recesiune, condusă de Germania, Italia și Europa Centrală și de Est. Analiștii de la Banca JPMorgan Chase se așteaptă la rate anuale de creștere de -2% pentru zona euro, în general în trimestrul al patrulea al acestui an, -2,5% pentru Franța și Germania și -3% pentru Italia. Necazurile Italiei și datoriile mari ar putea declanșa agitație pe piețele de obligațiuni din Europa. Politicienii europeni au petrecut până acum mult timp gândindu-se la modul de a răspunde la creșterea prețurilor la energie. Ei vor avea în curând pe „mâini” o criză mai amplă. >>
