Cazul Harpon. Franța respinge realitatea: faptul că are „teritorii cucerite de islamism”

Cazul asasinatului de la sediul Poliției din Paris pare că bate pasul pe loc. Joia trecută, Mickael Harpon, expert angajat în unitatea de intelligence, și-a înjunghiat patru colegi înainte de a fi împușcat.

La ora actuală, anchetatorii francezi verifică dacă asasinul era membru al unei organizații teroriste sau a avut complici, a declarat ministrul de Interne din Franța, Christophe Castaner, transmite EFE.

„Deocamdată nimic nu indică asta”, a spus ministrul într-un interviu pentru France Inter, adăugând că nu este exlusă ipoteza că Mickael Harpon să fi scurs date secrete la care avea acces ca informatician al prefecturii de poliţie.

Castaner a subliniat că, în baza elementelor disponibile, atacatorul nu pare să fi făcut parte dintr-o „celulă organizată” şi a amintit că soţia acestuia, care a fost interogată în arest de joi, a fost pusă în libertate duminică fără acuzaţii.

Radicalizarea lui Harpon

Asasinul de la sediul poliţiei pariziene se convertise la religia musulmană în urmă cu aproximativ zece ani. Castaner a declarat că acesta nu era un motiv de deschidere a vreunei anchete, ci alte semne de radicalizare posterioare acestui fapt.

Ministrul de Interne a admis, însă, că au existat erori în urmărirea acestui funcţionar care „s-a radicalizat”, după cum dovedesc comentariile „total inadmisibile” pe care le-a făcut unui coleg în 2015 în care justifica atentatul jihadist care asupra revistei satirice Charlie Hebdo.

Problema este că acest lucru nu a fost înregistrat în fişa sa, a spus Castaner, care a vorbit despre „o disfuncţie a statului”, fapt pentru care a dat instrucţiuni ca pe viitor „orice avertizare să fie semnalată automat”.

Ce este dénislamisme-ul

În presa franceză începe să fie utilizat un nou concept, dénislamisme, pentru înţelegerea acestei noi drame, pe care unii comentatori o califică drept o „afacere de stat”, scrie Matei Vișniec în rubrica sa de la RFI România.  

„Sensul acestui cuvînt ar putea fi definit cam aşa: negare a faptului că Franţa ar avea o problemă cu Islamul. În franceză déni înseamnă refuz de a vedea anumite aspecte ale realităţii”, subliniază Vișniec.

Într-un editorial publicat în cotidianul Le Figaro, Alexis Brézet critică virulent o anumită „avangardă islamo-stîngistă aflată în război deschis împotriva civilizaţiei occidentale”.

„Această stîngă care pretinde că ar deţine monopolul moralei în politică, mai arată editorialisul de la Le Figaro, refuză în mod sistematic să asculte avertismentele lansatorilor de alertă în legătură cu ofensiva islamului radical în Franţa. Iar cei care au curajul să «vadă» realitatea sunt taxaţi de islamofobi, li se reproşează că ar încerca să stigmatizeze întreaga comunitate musulmană sau că ar incita la ură. Alexis Brézet critică în special unul din argumentele acestor «islamo-stîngişti» foarte influenţi în spaţiul mediatic. Din punctul lor de vedere, musulmanii s-ar afla azi în aceeaşi situaţie în care s-au aflat evreii, altfel spus musulmanii ar fi victime ale persecuţiilor. Ori, cine denunţă islamismul este considerat că îi atacă pe musulmani, deci riscă să fie calificat de-a dreptul de… nazist!”, atrage atenția Matei Vișniec.

Minimalizarea problemei

Și cotidianul de stînga Liberation recunoaşte că Franța se află în faţa unui fenomen extrem de grav. Cotidianul citează un înalt funcţionar cu următoarea constatare: „Ierarhia administrativă nu dorea să admită sindromul unei radicalizări în propriile sale servicii. A existat o dorinţă de minimizare a problemei”.

„Implicit, şi cotidianul cu simpatii de stânga recunoaşte deci dénislamisme-ul de care vorbeam mai sus. Libération evocă existenţa unui raport parlamentar realizat în iunie anul acesta pe marginea unor eventuale infiltrări islamiste în rândurile celor 45.000 de funcţionari cît numără Prefectura de Poliţie de la Paris. Raportul semnala în jur de 15 persoane susceptibile să fie radicalizate. Mai rămâne întrebarea: dar pe ansamblul administriaţiei franceze? Oare cîte tentative de infiltrare există?”, se întreabă corespondentul de la Paris al RFI România.

Giles Kepel, universitar francez care care studiază de 40 de ani mişcările islamiste şi jihadiste, arată în Le Figaro că în Franţa există în prezent „teritorii cucerite de islamism”. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here