Jurnaliștii de investigație de la RISE Project au săpat în trecutul de consultant și antreprenor al lui Dan Barna, candidatul USR-PLUS la alegerile prezidențiale.
Vă prezentăm mai jos cele mai importante extrase din investigație:
„Câteva contraste:
- Antreprenorul de succes Dan Barna duce în spate o serie lungă de eșecuri care au costat aproape șase milioane de euro
- Prezidențiabilul vrea să-i întoarcă pe români în țară, dar și-a consolidat cariera pe seama unora nevoiți să plece
- Opozantul și-a dirijat afacerile în algoritmul de încredere al pesedistului Dragnea: bani publici pentru prietenii de școală
- Șeful USR, partidul care a inițiat campania #FărăPenali, este supervizorul senin al unor fraude și conflicte de interese cu fonduri UE
- La bilanț, managementul care l-a consacrat pe Barna îi este este profitabil sieși, în timp ce oameni aflați în cumpănă au beneficiat doar pe hârtie
Vorbim despre persoane cu dizabilități sau proveniți din medii defavorizate, greu de integrat pe piața muncii și extrem de neglijate în România. În numele lor, Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – DCG, compania fondată de Dan Barna, a câștigat milioane sub pretextul facerii de bine, se arată în investigația RISE project.
Trei proiecte europene generoase arată ca după război. Banii s-au evaporat între amici cu facturi la comandă, în nepotisme, deturnări, plăți fictive, furturi de echipamente și discursuri despre frumusețea spiritului antreprenorial. Din partea beneficiarilor, multă dezamăgire.
Regulile erau clare.
Finanțate de UE în spiritul coeziunii, afacerile sociale se află la intersecția sectorului de antreprenoriat cu cel non-profit, funcționând pe principiul reinvestirii profitului și utilizând excedentele în scopuri sociale.
Sistemul este următorul: banii vin de la Comisia Europeană la beneficiarul fondurilor, în cazul nostru Consiliul Județean (CJ) Alba, care adăuga și o mică cofinanțare. Apoi fondurile sunt distribuite înspre parteneri, printre care și coordonatorul regional de proiecte, adică firma lui Barna și a partenerului său, Dragoș Jaliu. De aici ajung spre întreprinderile sociale.
Raportările și decontările urmează circuitul invers. Firma are obligația să verifice ce și cum s-a cheltuit, CJ Alba să pună parafa, iar organismul intermediar OIR POSDRU să monitorizeze tot ce s-a mișcat. Verificarea finală o face structura centrală de la minister.
Atenția maximă se concentrează în primul an, cel de implementare, atunci când este subvenționată întreprinderea socială. Angajații vulnerabili mai trebuie păstrați minimum un an, cel de sustenabilitate.
Proiectele îngropate de Grupul de Consultanță și Dezvoltare – DCG s-au numit “Punți Comunitare” (social), “SES-am Deschide-te” (social)și “Biblioteca Bunelor Practici”(antreprenorial), iar aceasta e povestea lor.
În centru se află candidatul Alianței 2020 USR PLUS, consultant pe fonduri europene, apoi fost secretar de stat în guvernul tehnocrat la Ministerul Fondurilor Europene. Barna, 44 de ani acum, a ieșit din firmă de îndată ce a intrat în minister.
L-a avut asociat pe Dragoș Jaliu, 50 de ani, conferențiar la SNSPA, unde predă chiar cursul de Managementul proiectelor și programelor internaționale – Dezvoltare regională și fonduri structurale.”
(…)
„O primă afacere socială pe bani europeni a apărut la Sebeș, Alba, în 2011. Era un centru de copiere, fotografie și design computerizat, înființat în cadrul asociației “Trebuie”, axată pe servicii pentru persoanele cu dizabilități multiple. De la care au și venit doi angajați. Plus o studentă și un pensionar.
Managerul structurii a fost desemnat Alex Scheau, absolvent de facultate. Poartă dintotdeauna proteză auditivă la ambele urechi și avea pe atunci 37 de ani.
33 împlinise și Ozsvath Zsolt, asistentul lui Alex. Lui îi lipsește un antebraț. Provine dintr-o casă de copii.
Părea jobul vieții. Li se dădea o afacere pe mână și mai erau și plătiți pentru asta cu 2300 de lei lunar, timp de aproape trei ani, cum prevedea contractul. N-aveau experiență în domeniul fotografic, dar s-au școlit rapid, pe banii lor.”
(…)
UITE BANII, NU-I DOSARUL
„Euroîntreprinderea lui Alex și Zsolt face parte dintr-un proiect amplu de “incluziune socială pe piața muncii a persoanelor vulnerabile și cu dizabilități” – prin înființarea a cinci centre de consiliere profesională și trei întreprinderi sociale.
Finanțarea totală: 3,5 milioane de euro. Grosul s-a dus pe consiliere, burse pentru elevi și studenți, cursuri, salariile experților. Proiectul în sine a fost derulat de CJ Alba, condus de liberalul Ion Dumitrel, împreună cu Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj.
Și e primul parteneriat public în care a intrat Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – DCG, compania lui Dan Barna și a asociatului său dintotdeauna, Dragoș Jaliu. Ei răspund. Le-a revenit o felie de 250 de mii de euro ca să administreze proiectul regional în numele CJ Alba.
Or asta înseamnă că trebuiau să instruiască șefii noilor entități, să le evalueze periodic eficiența, să participe la ședințe lunare, protocoale, conferințe. Reiese din contract.
De ce Barna?
“Zece ani experiență de lucru cu Comisia Europeană. Fusesem monitor, auditor în toate proiectele, foarte multe în țară. Când am creat firma, am dezvoltat și un produs care ne-a ridicat. Un training, un curs de management, la momentul acela cel mai bun din România, fără discuții”, ne lămurește el.
Așa a cunoscut-o pe doamna Magdalena Bene de la CJ Alba: “A venit la un curs, i-a plăcut foarte mult și a zis: hai și la noi. E un manager puternic. A reușit să țină partea asta de proiecte sociale ale CJ, la modul cel mai… Partea de achiziții, cum a organizat, nu am avut niciun fel de rol.”
Dan Barna participă la inaugurarea unuia dintre centrele din județul Alba în 2012
Când s-a încheiat complet povestea, Alex Scheau a plecat la muncă în Germania, unde lucrează și acum în trei schimburi, dar Ozsvath Zsolt s-a dus glonț la DNA Alba.
În 2017, procurorii încep urmărirea pentru deturnare de fonduri europene și abuz în serviciu, dar clasează o parte din speță în aprilie 2018. Nu stabilesc criterii obiective pentru prețurile echipamentelor achiziționate, deci n-au suspiciuni legate de supraevaluări.
DNA miroase totuși ceva, când descoperă documente false sau inexacte în atribuirea contractelor din proiectul regional. Două firme recunosc că au participat formal la procesul de selecție, favorizând astfel oferta câștigătorului, dar dosarul e clasat în martie 2019.”
(…)
COMBINAȚIA DE SUFLET
„Întreprinderea socială cea mai apropiată liderului USR, un atelier de croitorie numit Hermannstadt Design, s-a înființat în Șura Mică, lângă Sibiu, orașul de baștină al lui Barna.
Sora politicianului, Gabriela Popa, a fost aleasă președintele noii asociații, iar vicepreședinte s-a băgat fostul coleg de liceu și prieten vechi cu Barna, Sorin Pădurariu. Al treilea membru e un designer vestimentar, Alexandra Aldea.
Contractul dintre atelierul de croitorie și firma lui Barna, semnat la începutul lui 2015, include subvenția de 192 de mii de euro și obligația DCG de a monitoriza implementarea. Cum ar veni, se angaja să coordoneze proiectul, să aprobe planul de afaceri, referatele de necesitate, achiziții, decontări, facturi.
Prin statut, asociația trebuia să ofere locuri de muncă flexibile unor mame din mediul rural, cu familii monoparentale sau mai mult de doi copii. Șapte persoane cu totul, dintre care cinci din grupul vulnerabil.
Sora lui Barna, angajată director și agent de vânzări, și-a pus salariu net de 3276 lei, la fel ca designerul, în timp ce croitoresele au primit doar 1185 lei fiecare. Formularul Gabrielei de înscriere în grupul țintă, ca expert, e semnat chiar de fratele său.
“Sora mea are studii în domeniul croitoriei, am ales un business în domeniu, găsiseră și un designer. Și am zis ok, iată premisele unei structuri de economie socială cu șanse să funcționeze. Nu doar informal, să luăm niște bani, ci miza era chiar să le facem sustenabile“, susține Barna.
Ușile asociației Hermannstadt Design din Șura Mare, Sibiu sunt închise de multă vreme.
Întâlnirile preliminare au avut loc în clădirea firmei de recrutare Ascent Sibiu, condusă atunci de colegul Sorin Pădurariu. Așa rezultă dintr-un schimb de e-mailuri interne pe teme administrative, în care vine vorba despre sediu și conflicte de interese.
Vestea bună răsună pe 30 iunie 2015, când Dan Barna își anunță echipa pe e-mail că vine bănetul: “Ia uitați ce belșug se întrevede :-)”. Fusese sunat de Magdalena Bene de la CJ Alba că vor intra banii din cele două linii de finanțare.
Și astfel încep achizițiile. Cam tot ce are nevoie o croitorie la standarde europene: mașini profesionale de cusut și surfilat, mobilier, foarfece electrice, materiale plus consumabile specifice. Barna semnează referatele de necesitate, sora lui – contractele de achiziții, apoi Barna verifică dacă totul e ok.
Azi, firma de consultanță este proprietarul legal al echipamentelor cumpărate atunci. Așa condiționează contractul primar în cazul în care afacerea eșuează, cum s-a întâmplat anul trecut, când asociația Hermannstadt Design s-a închis cu datorii la Fisc de aproximativ 100 mii lei, fiindcă nu a plătit contribuțiile angajaților.
Însă, la început a beneficiat inclusiv de buget pentru marketing, studii de piață, cursuri de management sau specializare. Existau toate premisele, dar banii s-au împărțit între prieteni.
Sorin Pădurariu și Dan Barna au participat împreună la întâlniri, încă de la debutul primelor proiecte la Alba Iulia. O fotografie din presa locală îi reunește pe cei doi cu Magdalena Bene de la Consiliul Județean Alba și liderul Fundației Civitas Cluj, Martin Bologh.”
(…)
SORIN ȘI CRIMA ORGANIZATĂ
„Pe Sorin Pădurariu îl cunoaște demult, are încredere deplină, admite Dan Barna, fără rezerve, la întrevederea cu reporterii RISE.
Colegul e pe aceeași lungime de undă, cu toate impedimentele geografice: “El (Barna -n.r.) fiind în București, ne întâlnim de trei, patru ori pe an. Ori că venea el două zile în Sibiu, ori, mult mai rar, dacă aveam eu drum în București.” Sau nunți, botezuri, sărbători.
Sorin Pădurariu, prieten și fost coleg de liceu cu Dan Barna. Foto: Facebook
Într-o dimineață liniștită de iunie, anul trecut, la ușa casei din Sibiu a lui Sorin Pădurariu au bocănit procurorii anti-mafia cu un mandat european și o acuzație de trafic de persoane într-o investigație continentală pe crimă organizată.
Pădurariu se afla pe ultima sută de metri cu proiectele lui Barna în perioada aceea, dar faptele aveau legătură cu ocupația lui de bază (recrutarea de personal) și compania proprie (HR Expert Sib). Folosea la muncă, în Belgia, 90 de inși printr-o rețea transfrontalieră anchetată pentru trafic, evaziune și spălare de bani.
Instalatorii săi, care lucrau chiar și prin spitalele din Belgia, erau plătiți masiv la negru și subcontractați printr-un carusel specializat în fentarea euro-legislației de muncă. S-a întâmplat din noiembrie 2017 până în iunie 2018, când poliția federală a dat stingerea în apartamentele unde Pădurariu îi caza pe români.
Manevra mergea inclusiv pe șantierele din Italia și Franța. În total, Pădurariu a intermediat 200 de meseriași în cele trei țări. Doar prejudiciul la bugetul național s-a ridicat la 427.550 lei. Muncitorii cu pricina revendică acum două salarii restante, după ce firma lui Pădurariu a intrat în insolvență.
Daniel Chirică din Sibiu este unul dintre ei: “Ne-a sculat poliția din pat cam pe o sută dintre noi, eram plătiți la oră, nu prea se dădeau impozite în Belgia. Lucram zece ore pe zi plus sâmbăta. Ne suplimentau sub formă de diurnă. Eu aveam încadrare pe 1500 de euro, dar ajungeam și la 2500.”
Nici brăileanul Ștefan Cărbunescu nu se simte bine: “Noroc că am pus câțiva bani deoparte, că nu știu ce m-aș fi făcut. Am colegi disperați, nu pleacă nimeni degeaba de acasă.”
Pădurariu dă vina pe sindicatele belgiene care ar fi vrut să scape de români și i-au reclamat: “Am solicitat procurorilor belgieni, bă, ok, poate că o fi făcut Interunitu (partenerul din Belgia – n.r.) sau whatever ceva. Oi fi greșit și eu pe alocuri, dar oamenii ce vină au? I-am rugat să deblocheze banii pentru salarii, n-am primit răspuns.”
Știa Barna ce făcea? “Știa că am oameni afară și cam atât. Nu se pricepea în domeniu, încât să-i cer vreun sfat”. Între timp, Pădurariu și-a deschis altă firmă de recrutare, dar lucrează cu același expert în resurse umane al filierei destructurate.
De la București, din bulevardul Kisseleff, candidatul USR îl vede pe amicul Pădurariu în lumina unui antreprenor bun, “dată fiind experiența lui în recrutare”, care l-a calificat să se ocupe de raportări și achiziții în croitoria socială pe fonduri UE. De necazul belgian, a auzit vag și recent, subliniază Barna.
Așa că ne mutăm puțin la Brașov, dar Barna ia distanță din start: acolo, aranjamentele s-au făcut pe mâna lui Dragoș Jaliu, asociatul său autohton.”
[…] Ce a descoperit RISE PROJECT despre Dan Barna […]
[…] Ce a descoperit RISE PROJECT despre Dan Barna […]
OK, de acord dar eu tot nu am înțeles cu subiect și predicat ce faptă penală i se impută lui Barna ?
[…] Ce a descoperit RISE PROJECT despre Dan Barna […]