A adus un anturaj. Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a călătorit în China în această săptămână împreună cu zeci de reprezentanți politici și peste două sute de lideri de afaceri pentru o vizită care s-a concentrat pe îmbunătățirea legăturilor comerciale și economice dintre cele mai mari țări din Asia și America de Sud. Întâlnirea sa cu liderul chinez Xi Jinping, care a avut loc vineri la Beijing, a urmat întâlnirii din februarie cu președintele american Joe Biden la Casa Albă, Lula folosind primele luni ale mandatului său pentru a da un nou ton în străinătate. Experții Atlantic Council au răspuns la întrebările arzătoare despre semnificația acestei călătorii.
Cu ce se alege Lula de la Beijing?
Valentina Sader, director asociat și responsabilă pentru Brazilia la Centrul Adrienne Arsht pentru America Latină al Atlantic Council:
Pe lângă cele cincisprezece acorduri semnate între Brazilia și China, Lula pleacă de la Beijing și cu o cale spre o cooperare mai mare – și dincolo de comerț. Având în vedere că China este partenerul comercial numărul unu al Braziliei, această vizită a fost o pecete importantă pentru Lula, care și-a încheiat primele o sută de zile de mandat după ce a vizitat principalii trei parteneri economici ai Braziliei: Argentina, Statele Unite și acum China.
Comentariile recente ale ministrului brazilian de finanțe, Fernando Haddad, reflectă intenția Braziliei de a aprofunda relațiile economice atât cu China, cât și cu Statele Unite. „Brazilia are dimensiunea necesară pentru a încheia acorduri bilaterale”, a declarat Haddad jurnaliștilor în timpul călătoriei în China.
În timpul călătoriei, Lula a cerut ca țările BRICS să facă comerț în propriile monede și să pună capăt dominației comerciale a dolarului. Cât de reală este această amenințare?
Jeremy Mark, cercetător senior nerezident la GeoEconomics Center:
În timpul vizitei sale în China, când a cerut să se pună capăt dominației dolarului în comerțul mondial, Lula a cântat pentru un cor a cărui melodie este internaționalizarea renminbi (RMB). Susținerea sa în favoarea unei „monede BRICS” care să înlocuiască dolarul în decontarea tranzacțiilor comerciale între principalele țări cu piețe emergente (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud formează grupul informal BRICS) probabil că nu va ajunge departe, cel puțin în viitorul apropiat. Cu toate acestea, subliniază oportunitățile pe care le are Beijingul de a spori utilizarea internațională a monedei chineze. Pe măsură ce comerțul Braziliei cu China a atins anul trecut un nivel record de 150 de miliarde de dolari, RMB a devenit a doua cea mai mare monedă de rezervă a țării (reprezentând 5,37% din deținerile valutare). Acesta este un indiciu al unei tendințe de creștere a tranzacțiilor RMB, care probabil va continua în viitor, deoarece cele două țări au semnat mai multe acorduri care vizează extinderea comerțului. Cu toate acestea, importurile și exporturile braziliene continuă să fie decontate în proporție covârșitoare în dolari, iar moneda americană ocupă în continuare peste trei sferturi din rezervele braziliene.
La sfârșitul lunii martie, o bancă braziliană (controlată de o societate-mamă chineză) a devenit prima instituție financiară din America Latină care a aderat la sistemul de plăți interbancare transfrontaliere al Chinei, care decontează tranzacțiile comerciale în moneda chineză. Însă majoritatea companiilor braziliene continuă să utilizeze sistemul de mesagerie SWIFT, bazat pe dolari. Chiar dacă ponderea globală a RMB în tranzacțiile comerciale s-a dublat, ajungând la 4,5% în 2022, dolarul a rămas moneda aleasă în 84% din toate tranzacțiile comerciale la nivel mondial.
Ce a câștigat China din această vizită?
Leland Lazarus, cercetător nerezident la Global China Hub și director asociat pentru securitate națională la Institutul de Politici Publice Jack Gordon al Universității Internaționale din Florida:
Din ceea ce am văzut până acum, Lula și Xi au obținut „victorii” cruciale din întâlnirea lor bilaterală. Cei doi au semnat cincisprezece acorduri bilaterale în toate domeniile, de la agricultură la tehnologie, demonstrând dezvoltarea în continuare a parteneriatului strategic global China-Brazilia. Lula a vizitat chiar și un centru de dezvoltare tehnologică Huawei și a primit o prezentare despre modul în care 5G poate revoluționa telemedicina și educația; acest lucru sugerează dorința lui Lula de a accelera expansiunea 5G a Chinei în Brazilia, în ciuda eforturilor SUA de a încetini avansul 5G al Chinei în regiune din cauza preocupărilor legate de spionaj.
De asemenea, ambii lideri s-au proiectat cu succes ca campioni ai Sudului Global, mărturisindu-și dorința de a „echilibra geopolitica mondială”, susținând țările lor ca mediatori în Ucraina și mecanismul BRICS ca o contrapondere la sistemul internațional dominat de SUA. Cu toate acestea, cea mai incendiară declarație a lui Lula, potrivit căreia țările BRICS renunță la dolarul american și fac comerț în propriile monede, a fost probabil o fanfaronadă, mai ales având în vedere faptul că dolarul american reprezintă încă 60% din rezervele globale ale băncilor centrale.
Ce relevă vizitele lui Lula atât la Washington, cât și la Beijing despre abordarea sa în materie de politică externă?
Valentina Sader, director asociat și responsabilă pentru Brazilia la Centrul Adrienne Arsht pentru America Latină al Atlantic Council:
Spre deosebire de călătoria la Washington din februarie, vizita lui Lula la Beijing a avut un scop mai clar și mai concret. Călătoria la Washington a avut ca scop restabilirea relațiilor și discutarea cooperării în ceea ce privește provocările comune, cum ar fi democrația și clima. Vizita la Beijing a avut o importantă componentă de afaceri. Ambele au fost semnificative pentru consolidarea obiectivelor de politică externă ale lui Lula.
Brazilia își va continua abordarea tradițională de nealiniere și non-intervenționism în politica externă, încercând să mențină relații diplomatice strânse cu partenerii strategici, care includ atât Statele Unite, cât și China. În același timp, Lula va continua să facă presiuni spre regândirea ordinii globale pentru a reflecta vremurile actuale, croind această relevanță pentru Brazilia. Câteva exemple includ interesul lui Lula de a conduce discuțiile de pace între Rusia și Ucraina, de a găzdui summitul Grupului celor douăzeci (G20) în 2024, de a pune sub semnul întrebării dependența de dolar, de a propune modificări la Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și de a trimite un consilier special de politică externă în Venezuela pentru întâlniri cu regimul Maduro și cu opoziția acestuia. Întrebarea care rămâne este dacă Lula alege sau nu bătăliile potrivite – și dacă va avea sau nu sprijinul, pe plan intern și internațional, pentru a avea succes.
Cum poate fi văzută vizita lui Lula în contextul apropierii reînnoite a lui Xi de Sudul Global?
Jason Marczak, directorul Adrienne Arsht Latin America Center:
Vizita lui Lula în China și întâlnirea cu Xi reflectă dorința lui Lula de a se afla din nou – ca în perioadele anterioare în care a fost în funcție – în centrul scenei globale. Și este o vizită care se înscrie perfect în prioritățile Chinei de a aprofunda legăturile cu Brazilia ca parte a încercării sale de a deveni un lider mai mare în Sudul Global. China este partenerul comercial numărul unu al Braziliei. Iar această vizită este un semnal clar că aceste legături economice se vor intensifica în anii următori.
Ce nu poate fi trecut cu vederea este diferența în ceea ce privește fastul și mărimea delegației între vizita în China și călătoria lui Lula la Washington cu două luni mai devreme. În timp ce vizita în SUA a fost o scurtă oprire de două zile, fără un contingent de afaceri, călătoria în China este de două ori mai lungă, cu o delegație mare de oameni de afaceri în căutarea de noi oportunități comerciale, acum că China s-a redeschis după blocajele COVID-19. De asemenea, reflectă inaugurarea lui Lula: China l-a trimis pe vicepreședintele de atunci Wang Qishan – un aliat apropiat al lui Xi – pentru a-și conduce delegația, în timp ce delegația SUA a fost condusă de secretarul de interne Deb Haaland.
