RTE, operatorul național de electricitate al Franței, a prezentat scenariile energetice pentru atingerea neutralității carbonului în 2050. Accentul, potrivit Mediapart, este pus pe energia nucleară, iar președintele Emmanuel Macron se pregătește să anunțe construcția de noi reactoare.
<< Viitorul peisaj energetic al Franței va fi unul fără petrol sau gaze. Este, în esență, ceea ce RTE, operatorul rețelei publice de transport a energiei electrice din Franța, a prezentat luni, 25 octombrie.
Un exercițiu de prognoză așteptat cu nerăbdare, într-un context de creștere a costurilor energiei și cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale. „Nu am avut niciodată atât de multă presă pentru acest gen de studiu, este fără precedent”, spunea, cu entuziasm, Xavier Piechaczyk, președintele consiliului de conducere al RTE, cu ocazia prezentării lucrării.
Fructul a doi ani de muncă și integrând recomandările IPCC, raportul Futurs Energetic 2050 a prezentat șase scenarii de mix energetic care urmăresc ca, în perioada 2050-2060, să elimine complet combustibilii fosili de care Franța depinde încă în proporție de peste 60%.
Pentru RTE, înlocuirea petrolului și gazelor presupune electrificarea masivă a transporturilor, a încălzirii sau chiar a industriei grele, ceea ce ar duce la o creștere a ponderii consumului de energie electrică de la 25%, în prezent, la 55%, în următorii 30 de ani. Electricitatea ar deveni de facto principala energie consumată în țară.
Prin urmare, marea întrebare pentru RTE este: cu ce tehnologii să producă astfel de volume de electricitate fără carbon?
De la sobrietatea energetică, la proliferarea nucleară
Operatorul rețelei electrice franceze a schițat trei scenarii care vizează un mix de energie 100% regenerabilă, fără a construi noi centrale nucleare.
O așa-numită cale a „sobrietății” (numită M0) prevede o eliminare completă a energiei nucleare, din 2050. Pentru a pune în operă acest scenariu, capacitățile solare ar fi multiplicate cu douăzeci, iar eolianul de pe uscat cu patru. Energia eoliană offshore este de așteptat să atingă 62 gigawați (GW) în 2050, în timp ce parcurile marine care sunt acum în stadiul de proiect abia vor ajunge la 5 GW în 2028.
Celelalte două proiecții plănuiesc să mențină 13% energie nucleară în mixul energetic până în 2060, când toate sursele regenerabile vor fi bifate. Scenariul, numit M1, pariază pe o mobilizare masivă a comunităților locale și se bazează în special pe faptul că „una din două case din Franța va avea un panou solar pe acoperiș” în următorii 40 de ani. Celălalt scenariu, M23, se bazează pe dezvoltarea surselor regenerabile prin parcuri eoliene mari, onshore și offshore, precum și pe mari centrale solare.
RTE și-a imaginat, de asemenea, trei scenarii în care mixul energetic francez ar include cote mari de electricitate nucleară.
Scenariul N1 prevede construirea a opt noi EPR (reactoare cu apă presurizată), astfel încât 26% din mixul nostru să fie nuclear, iar restul regenerabil. O proiecție care ar necesita, potrivit RTE, „un program de construire de noi reactoare, dezvoltate în perechi, pe site-urile existente, la fiecare cinci ani, începând cu 2035”.
Un al doilea scenariu, N2, prevede lansarea a 14 noi EPR pentru a ajunge la o cotă de 36% electricitate atomică. În fine, este și modelul N03, care se bazează pe o producție națională de energie în care jumătate ar proveni din energia nucleară, iar cealaltă din surse regenerabile. „Acest lucru înseamnă operarea flotei nucleare existente cât mai mult timp posibil și dezvoltarea noii infrastructuri nucleare într-o manieră proactivă și diversificată”, arată RTE.
În mod clar, pentru acest scenariu, care l-ar satisface pe orice lobbyist din industria nucleară, Franța ar menține 24 GW din flota sa nucleară istorică și ar lansa 14 noi EPR, precum și SMR-uri („reactoarele modulare mici”). Ce contează că primul EPR din Franța, de la Flamanville, nu va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022, cu 10 ani întârziere față de data planificată pentru lansare și cu un cost inițial de construcție multiplicat cu cinci – 19 miliarde de euro. În ceea ce privește SMR-urile, pe plan mondial acestea se află doar în stadiul de proiect sau de proiectare conceptuală.
„Două lecții pot fi învățate din aceste scenarii. Pe de o parte, atingerea neutralității carbonului în 2050 este imposibilă fără o dezvoltare semnificativă a energiilor regenerabile. Pe de altă parte, a o face fără noi reactoare nucleare implică ritmuri mai rapide de dezvoltare a energiilor regenerabile ritmurile din cele mai dinamice țări europene”, analizează Thomas Veyrenc, director de strategie și previziune la RTE.
Politica energetică a lui „în același timp”
Lucrarea RTE apare într-un context în care guvernul își îngroașă vocea pentru a afirma că, în fața crizei climatice, devine esențială relansarea energiei nucleare.
Deja, pe 8 decembrie 2020, șeful statului, în timpul unei vizite la uzina Framatome, din Le Creusot (Saône-et-Loire), afirmase că „viitorul nostru energetic și ecologic depinde de energia nucleară”. Și a subliniat: „Atomul trebuie să continue să fie un pilon al mixului energetic francez pentru deceniile următoare”, în timp ce „continuăm să dezvoltăm energiile regenerabile”.
Pe 12 octombrie, în cadrul prezentării planului de investiții Franța 2030, președintele Republicii a anunțat finanțarea cu un miliard de euro a unui proiect de dezvoltare a tehnologiei SMR: „Voi avea ocazia să revin, în următoarele săptămâni, asupra oportunității de a construi noi reactoare. Șase zile mai târziu, Le Figaro dezvăluia că „șeful statului caută momentul potrivit pentru a anunța construcția a șase noi EPR. Va fi oficial înainte de sărbătorile de Crăciun”.
Pentru a încununa acest set de mesaje pro-nucleare, în marți, 26 octombrie, Barbara Pompili, a subliniat, în cadrul unei conferințe de presă privind activitatea RTE, că „atingerea neutralității carbonului fără energie nucleară ar genera costuri semnificative”.
Într-adevăr, RTE subliniază în raportul său că cele trei scenarii bazate pe construcția de noi centrale nucleare au un cost estimat de aproximativ 60 de miliarde de euro pe an până în 2060. Cele trei proiecții 100% regenerabile ar costa, la rândul lor, 70-80 de miliarde de euro pe an.
Aceste concluzii sunt puse sub lupă de rețeaua Sortir du nuclear, care amintește că în 2018, Ademe, agenția de tranziție ecologică, a sesizat, dimpotrivă, că „din punct de vedere economic, dezvoltarea unei industrie nucleare de nouă generație nu ar fi competitivă pentru electricitatea franceză. sistem”.
Purtătorul de cuvânt al Asociației NegaWatt, o asociație de profesioniști din sectorul energetic, care promovează sobrietatea și eficiența energetică, Yves Marignac explică pentru Mediapart: „Ne aflăm într-un context de joc al părților interesate, un imaginar colectiv plimbat de șeful statului și de guvernm în care în fața urgenței climatice, ni se spune că vom produce mai mult, dar fără carbon. Acest reflex productivist se află într-adevăr în centrul scenariilor RTE”.
Pe 26 octombrie, NegaWatt și-a prezentat propriul scenariu privind neutralittea carbonului în 2050. Acesta se bazează pe un mix de energie regenerabilă de 96%, fără utilizarea energiei nucleare și, spre deosebire de RTE, mizând în primul rând pe acțiuni de reducere a consumului de energie și pe eficiență energetică.
„Activitatea RTE se concentrează pe furnizarea de energie electrică, în timp ce întrebarea esențială rămâne aceea a cererii și, prin urmare, a controlului consumului de energie al gospodăriilor și al întreprinderilor. RTE are o traiectorie de creștere bruscă a ponderii energiei electrice produse, dar fără efort comparabil în ceea ce privește sobrietatea și eficiența energetică, continuă expertul negaWatt, Yves Marignac. Aceste scenarii ne determină să afirmăm că energia atomică este necesară și indică posibilitatea unui „în același timp” în chestiunea energiilor nucleare și regenerabile”.
Mai clar, Yannick Jadot, europarlamentar și candidat ecologist la alegerile prezidențiale, Matthieu Orphelin, deputat ecologist de Maine-et-Loire și Éva Sas, purtătorul de cuvânt al EELV, au transmis un comunicat de presă comun, în urma raportului RTE: „S-a făcut mers pe a ne baza în principal pe o singură traiectorie a evoluției consumului de energie electrică, excluzând orice schimbare a societății, în special în controlul consumului. […] Scopul Președintelui Republicii și al guvernului său este clar: să justifice, cu orice preț, renașterea energiei nucleare”.
O alegere confiscată societății
Dincolo de așternerea acestui covor roșu pentru industria nucleară, făcută în mod tacit de către RTE, și care i-ar oferi lui Emmanuel Macron o anumită legitimitate din partea experților pentru a construi noi centrale, se pune și problema acceptabilității acestor infrastructuri energetice.
După cum ne amintește Thomas Veyrenc, de la RTE: „Infrastructura noastră energetică va fi mai vizibilă mâine, deoarece combustibilii fosili sunt extrași în prezent în străinătate, iar energia nucleară este concentrată în parcuri mari din câteva părți ale țării”.
În timp ce Franța are astăzi aproape 8.000 de turbine eoliene pe uscat, iar dreapta și extrema dreaptă au devenit vârfurile de lance ale mișcării anti-vânt, scenariul M0 care se bazează pe energii 100% regenerabile planifică instalarea a 25.000 până la 35.000 de catarge pe teritoriul francez – echivalentul ceea ce este desfășurat astăzi în Germania.
În ceea ce privește posibilele noi centrale EPR, RTE insistă că, din cauza schimbărilor climatice, debitul întrerupt al râurilor și pâraielor va trebui să fie luat în considerare la viitoarea instalare a reactoarelor.
Aceste scenarii diferite, decisive pentru viitorul energetic al țării, arată că rolul Președintelui Republicii nu este să decidă singur dacă vom avea dreptul la șase EPR la poalele bradului de Crăciun, ci să organizăm cadrul unei adevărate dezbateri democratice.
„Guvernul, care se simte pregătit să lanseze construcția de noi reactoare, angajează viitorul Franței pentru un secol și împotriva tendinței globale. Anul trecut, capacitate netă, au fost create 256 GW de energie regenerabilă pe tot globul, comparativ cu abia 0,4 GW de energie nucleară, spune Yves Marignac, de la negaWatt. Este o adevărată lovitură democratică. Aceasta arată măsura în care energia nucleară este o chestiune de tehnocrație, în timp ce energiile regenerabile sunt vectorii unei dinamici democratice mult mai orizontale”.
„Nu mai este posibil ca tranziția energetică să fie decisă într-un comitet restrâns, între Bercy, Elysee și giganții nucleari”, deplânge Nicolas Nace, director de campanie pentru tranziția energetică, la Greenpeace Franța.
O decizie urgentă având în vedere cele două condamnări recente ale statului francez pentru inacțiunea climatică de către Consiliul de Stat și tribunalul administrativ de la Paris. La finalul prezentării raportului său, Xavier Piechaczyk, de la RTE, a insistat: „Orice scenariu ales, este urgent să ne mobilizăm deoarece timpul este limitat”. >>
