Cine a primit 55 de milioane de euro mită pentru modernizarea căii ferate Brașov – Sighișoara

Mai exact, anchetatorii Direcției Națională Anticorupție au dovezi că persoane care s-au recomandat ca intermediari ar fi cerut firmelor participante la licitație comisioane de minimum 5% din fondurile europene acordate în acest contract de 1,1 milioane de euro. Altfel spus s-ar fi cerut o mită sub formă de comision de 55 de milioane de euro, scrie impact.ro.

Banii ar fi fost ceruți de intermediari în numele unor reprezentanți ai Ministerului Transportului și ai CFR Infrastructură SA. Informațiile au fost obținute de impact.ro de la surse implicate în dosar, atât din partea celor care fac investigații, cât și a unei persoane audiate în acest caz.

Anchetatorii încă adună probe pentru a demonstra dacă aceste sume au fost cerute de intermediari pentru reprezentanți ai statului, dacă aceste sume ar fi ajuns sau nu la înalți reprezentanți ai statului român, mai exact la demnistari din Ministerul Transporturilor sau la directori din CFR Infrastructură.

Ofertele

Asocierile BraSig (companiile Strabag-Swietelsky) și RailWorks (companiile Aktor, Alstom, Arcada Company și Euroconstruct Trading ’98) au depus cele mai bune oferte. Desemnarea asocierii câștigătoare a oscilat când de-o parte, când de cealaltă. Inițial, RailWorks a avut cel mai bun punctaj, apoi această ofertă a fost respinsă și BraSig a primit contractul. RailWorks a făcut contestație și a câștigat. După care au urmat contestații în instanță din partea BraSig care în final au fost respinse sau retrase.

În cele din urmă, CFR SA și Ministerul Transporturilor au semnat, în anul 2020, contractele pentru modernizarea acestei linii de cale ferată, contractele de 1,245 miliarde de euro. Lucrările au fost încredințate asocierii denumite RailWorks, formată din companiile Aktor, Alstom, Arcada Company și Euroconstruct Trading ’98.

Oferta financiară a asocierii RailWorks a fost de 5,6 mld. lei fără TVA pentru toată linia de cale ferată cu o lungime de 128 de kilometri.

Banii au fost solicitați de un intermediar pentru reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și pentru conducerea CFR SA, societate din subordinea ministerului de resort, conform datelor obținute de impact.ro.

Persoanele în numele cărora s-ar fi cerut procentele au fost la conducerea ministerului și a companiei feroviare în anul 2019. Atribuirea contractului de modernizare a liniei de cale ferată între Brașov și Sighișoara este anchetată de Direcția Națională Anticorupție tot din toamna lui 2019. Până în acest moment ancheta s-a desfășurat în rem, altfel spus procurorii caută probe despre circuitul banilor, fără a acuza oficial vreo persoană de comiterea unor fapte de corupție. DNA ar căuta informații privitoare și la relațiile șefilor CFR Infrastructură și implicarea miniștrilor Transporurilor din perioada 2016-2020 în organizarea și desemnarea câștigătorilor din acest contract. Impact.ro a contactat echipa de avocați a unei asocieri care a reclamat acte de corupție în desemnarea câștigătorului, dar aceștia nu au dorit să ofere alte date decât cele din instanță. Cei de la impact.ro precizează că au încercat să ia legătura și cu Răzvan Cuc în legătură cu acest dosar, însă fostul ministru a evitat să le răspundă la întrebări. 

Audierile

Constantin Axinia, fostul șef al CFR Infrastructură în 2019, a fost audiat de procurori. Acesta ar fi indicat că ministrul Răzvan Cuc a făcut presiuni asupra sa pentru a semnat contractul cu o anumită asociație – RailWorks. Nu le-a dat informații procurorilor despre posibile fapte de corupție comise de fostul ministru.

Până să fie demis,Constantin Axinia nu s-a împotrivit semnării, ci, dimpotrivă, a fost avocatul acestei măsuri. Asta reiese clar din mai multe material de informare al Consiliului de Administrație al CFR care au fost preznetate în 2019 și care au fost realizate la inițiativa sau cu aprobarea lui Constantin Axinia, relatează impact.ro.

ȘiRăzvan Cuc a fost audiat de procurori. La rândul său, acesta a dat vina pe Constantin Axinia, declarând că toate documentele din licitație care au dus la desemnarea unui câștigător și apoi la înlocuirea acestuia cu o altă asociație au fost coordonate de Axiniia.

Amalia-Renata Bendeac, director general adjunct guvernanță și administrare la Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, administratorul infrastructurii feroviare din România, a fost și ea audiată. Aceasta a susținut în fața procurorilor că au fost presiuni venite de la Ministerul Transporturilor în perioada 2019 pentru a se semna contractul, dar că nu știe de comisioanele acordate. 

Cu averea pe numele fostei soții

După ce a fost audiat de DNA în legătură cu acest contract, Răzvan Cuc și-a trecut averea pe numele soției în urma unui partaj realizat în timpul divorțului dintre cei doi. În declarația de avere depusă în 2019, Răzvan Cuc menționa patru terenuri. Unul dintre acestea era un teren intravilan, pe care se poate construi, de 700 de metri pătrați, deținut împreună cu soția, Ramona Lucia Iordache. Cei doi mai dețineau împreună și un teren agricol de puțin peste 10 hectare în județul Giurgiu. Tot la capitolul terenuri, soția lui Răzvan Cuc mai deținea două terenuri intravilane în Giurgiu. La capitolul imobile, fostul ministru figura cu o treime dintr-un apartament deținut împreună cu frații săi, primit ca moștenire. Răzvan Cuc și soția sa mai dețineau patru apartamente în București, dintre care unul pare a fi o casă, pentru că este trecut cu o suprafață mare. Soția sa mai deținea singură un spațiu comercial, o casă de locuit și un apartament în Giurgiu. În plus, în 2019, Răzvan Cuc a mai cumpărat o locuință în București.

Cei doi mai aveau bijuterii de 20.000 de euro, achiziționate între 2014-2017. În 2018, cei doi relatau ca au vândut două imobile, un apartament de 110.000 de euro și o garsonieră de 55.000 de euro. Economiile bancare ale celor doi erau de 80.000 de lei.

Socrul lui Răzvan Cuc, Ion Iordache, le-ar fi dat soților o donație de 300.000 de lei. Răzvan

Cuc declara venituri anuale de 120.000 de lei, ca ministru și deputat, iar soția de puțin peste 400.000 de lei. În iunie 2020, din declarația de avere dispare locuința din București și rămâne doar apartament moștenit împreună cu alți doi frați și un teren. Veniturile salariale erau de 150.000 de lei. Mai mult, Răzvan Cuc a cedat soției și economiile bancare de aproape 350.000 de lei, dar li bijuteriile de 20.000 de euro. Fostul ministru i-a mai dat fostei soții și 200.000 de lei ca despăgubiri pentru că Răzvan Cuc ar fi rămas cu prea mult din averea comună. 

Stă în gazdă la iubita stewardesă

Dacă până în momentul partajului o persoană nu a fost pusă sub acuzată de procuror, atunci bunurile sale cedate fostei soții nu mai pot fi recuperate în urma unei eventuale condamnări chiar dacă bunurile au fost obținute prin fapte de corupție, ne-a transmis un procuror de la Parchetul General.Publicația Evenimentul zilei a scris în luna mai că Răzvan Cuc ar locui în cartierul Primăverii, la doi pași de locuința președintelui Iohannis, într-o locuință de lux cu o valoare de 700.000 de euro trecută pe numele iubitei sale, Denisa Chelu.Stewardesa la Tarom, conform Evenimentul zilei, aceasta a fost numită în perioada 2016-2019 în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Aeroporturi București SA.

Presa a descris-o pe frumoasa stewardesă ca fiind ”protejata” ministrului, dar Denisa Chelu ar fi, conform Evenimentului Zilei, chiar actuală parteneră de viață a lui Răzvan Cuc. Cei doi locuiesc împreună în luxosul apartament din strada Puskin, iar domnișoara Chelu conduce un elegant BMW X6, primit în dar de la galantul ei prieten.