Profesorul Dennis Deletant probabil știe mai multe despre România și poporul său decât orice alt universitar străin. Expertiza sa este legendară în cercurile academice, diplomatice, politice și jurnalistice.
A scris pe larg despre această țară, inclusiv publicând propriile sale memorii – „În căutarea României” – în 2023. Așadar, nu putea fi surprinzător că, la lansarea celei mai recente și fascinante cărți a sa – „România, 1916–1941” – discuția a apucat o direcție complet diferită.
Fiind cel mai important expert al Marii Britanii în ceea ce privește România, prof. Deletant a jucat un rol important în acoperirea revoltei sângeroase anticomuniste din România de către BBC.
Inițial, nu a putut călători în România, deoarece fusese declarat „persona non grata” de către regimul comunist – de fapt, Nicolae Ceaușescu îl considera un „dușman al statului” – însă i s-a oferit acces la redacția BBC și la biroul lui John Simpson, editorul pentru afaceri globale al BBC și cea mai cunoscută figură din Marea Britanie pentru acoperirea revoltelor externe, a dezastrelor și a războaielor.
Și-a amintit, de altfel, cum se uita la ecranele care transmiteau acoperirea evenimentelor de către televiziunile chineze, sovietice și iugoslave, pe măsură ce acestea se desfășurau. Datorită cunoștințelor sale despre țară, a putut să ofere echipei BBC din România informații esențiale și relevante.
Ulterior, după ce Ceaușeștii au avut parte de un proces ținut pe fugă și au fost executați, universitarul britanic a călătorit în România pentru a se alătura echipei BBC.
Privirea și atenția unui istoric sunt mai puțin trecătoare decât ale unui jurnalist. Dacă un jurnalist se concentrează pe povestea care se întâmplă acum, istoricul vede evenimentele într-un context atemporal și pune întrebări ce rămân relevante 35 de ani mai târziu.
Revoluția din România – sau revolta populară care a fost deturnată de un grup de comuniști de eșalon doi – rămâne o serie de evenimente nerezolvate și în mare parte neelucidate. Nu au primit un răspuns întrebări precum: cine a tras în protestatarii neînarmați și în clădiri strategice, precum studiourile televiziunii publice, și de ce marea majoritate a deceselor a avut loc după căderea lui Ceaușescu.
La lansarea de marți, prof. Deletant a dezvăluit detalii noi. În haosul care a urmat căderii lui Ceaușescu, el a fost martor ocular când intermediarul (fixer-ul) echipei BBC a tras asupra mulțimii din București. Acesta a părăsit țara în 1990 și trăiește acum în Italia.
„Au existat ‘teroriști’”, le-a prof. Denis Deletant celor aproximativ 100 de persoane care s-au înghesuit în librărie, pentru lansare. Eticheta de ‘terorist’, folosită în timpul revoluției și după aceea, a fost în general a fost discreditată ca o manevră a regimului de a provoca panică și confuzie.
Relatarea directă a prof. Deletant a readus acest subiect în discuție.
A mai existat un eveniment neexplicat. În cealaltă parte a orașului, trei bărbați în salopete negre s-au urcat pe acoperișul reședinței ambasadorului britanic (unde la acel moment încă locuia soția ambasadorului, până când casa a luat foc, iar ea fusese salvată de un diplomat german) și au început să tragă asupra difuzorilor TVR de peste drum, a spus el, citând o sursă de la stație. TVR era punctul-cheie de comunicație pentru revoluție, atât pentru publicul intern, cât și pentru cel internațional, iar revolta a fost denumită „prima revoluție televizată din lume”.
Însă cea mai recentă carte a sa se referă la o perioadă anterioară.
„România, 1916–1941” a fost lansată la librăria Humanitas Cișmigiu, unde respectatului cercetător și istoric britanic i-au fost alături istoricul Alina Pavelescu și politologul Ioan Stanomir, într-o sesiune de o oră, moderată de Cristian Pătrășconiu.
Autorul este cunoscut mai ales pentru cercetarea sa incisivă și exhaustivă a istoriei României în arhivele din Londra, București și Washington. Nici cea mai recentă carte a sa nu face excepție. Explorând dosare care nu fuseseră publicate anterior, el oferă o perspectivă nouă asupra tumultuoșilor ani din România interbelică.
Cartea de 273 de pagini examinează contextul politic al vremii, situația țăranilor români, a minorităților, corupția endemică și tendințele totalitare ale diferitelor facțiuni politice care au dus la prăbușirea democrației.
Aceste aspecte sunt plasate în contextul strategiilor statului român de a-și păstra integritatea teritorială în fața amenințărilor venite dinspre Germania nazistă și Uniunea Sovietică.
Pe lângă sursele obișnuite la care au acces specialiștii și istoricii, prof. Deletant a consultat și materiale nepublicate din arhivele britanice. În cartea sa apar și patru documente noi, cu valoare istorică:
- Raportul unui spion britanic despre situația din Basarabia (actuala Republica Moldova) din februarie 1918.
- Descrierea Basarabiei din perspectiva unui ofițer britanic, începând din 1934.
- Fragmente din notele corespondentului The Times în România, din perioada 1928-1940.
- Un memoriu inestimabil despre politica externă a României în perioada interbelică, scris de Iuliu Maniu și trimis guvernului britanic în aprilie 1942.
O sursă deosebit de interesantă o reprezintă manuscrisul lui Archibald Gibson, corespondentul The Times pentru România între 1928 și 1940. Gibson, a cărui mamă era americancă, iar tatăl britanic, s-a născut la Moscova și vorbea fluent limba rusă. Familia sa a fost forțată să fugă din țară când a izbucnit revoluția rusă, în 1917.
„Într-o epocă în care confruntarea cu un trecut încă neelucidat şi neînţeles pe deplin devine tot mai greu de evitat, sinteza actuală şi lucidă a lui Dennis Deletant este cu atât mai necesară”, arată editura Humanitas într-un comunicat de presă.
În săptămânile următore, prof. Deletant își va promova cea mai recentă carte într-un turneu în jurul României.
„România, 1916–1941” este publicată de editura Humanitas și costă 59,90 lei.
- Profesorul Dennis Deletant mi-a fost profesor la Școala de Studii Slave și Est-Europene din cadrul Universității din Londra, unde am studiat literatura și limba română între 1983 și 1987.
