Afganistanul este una dintre cele mai sărace țări din lume, însă, în 2010, oficialii militari americani și un grup de geologi au dezvăluit că țara, care se află la intersecția dintre Asia Centrală și Asia de Sud, stă pe zăcăminte minerale în valoare de aproape 1 trilion de dolari, care ar putea transforma fundamental perspectivele economice ale afganilor.
Depozitele de minerale precum fierul, cuprul și aurul sunt răspândite pe întregul teritoriu al țării. Afganistanul adăpostește, de asemenea, depozite de minerale din pământuri rare, cel mai important dintre acestea fiind litiul, un metal alcalin de culoare alb-argintie, care este o componentă esențială și rară ce ajută la producerea de baterii reîncărcabile și alte tehnologii vitale pentru combaterea crizei climatice. Potrivit geologilor, în Afganistan ar exista unul dintre cele mai mari depozite de litiu neexploatate din lume, scrie CNN.
Un „mare semn de întrebare”
„Afganistanul este cu siguranță una dintre regiunile cele mai bogate în metale prețioase tradiționale, dar dispune și metalele necesare pentru economia emergentă a secolului XXI”, a declarat Rod Schoonover, un om de știință și expert în securitate, care a fondat organizația de mediu Ecological Futures Group.
Provocările în materie de securitate, lipsa infrastructurii și perioadele de secetă severă au împiedicat exploatarea celor mai valoroase minerale în trecut. Este puțin probabil ca acest lucru să se schimbe, având în vedere că talibanii au preluat controlul țării. Cu toate acestea, există interes din partea unor țări precum China, Pakistan și India, care ar putea încerca să se angajeze în campanii de exploatare a acestor resurse, în ciuda haosului din Afganistan. O astfel de perspectivă este însoțită de „un mare semn de întrebare”, a precizat Schoonover.
Chiar înainte ca președintele Joe Biden să anunțe că va retrage trupele americane din Afganistan, pregătind scena pentru ascensiunea talibanilor la putere, perspectivele economice ale țării deveniseră din ce în ce mai negative.
Conform unui raport pulicat în luna iunie și întocmit de Serviciul de cercetare din cadrul Congresului SUA, 90% dintre cetățenii afgani trăiau sub nivelul de sărăcie stabilit anul trecut de guvernul afgan la 2 dolari pe zi. De asemenea, Banca Mondială a estimat recent că economia Afganistanului rămâne „caracterizată de fragilitate și dependentă de ajutor”.
„Dezvoltarea și diversificarea sectorului privat este limitată de insecuritate, de instabilitatea politică, de instituțiile vulnerabilizate, de infrastructură inadecvată, de nivelul mare de corupție și un mediu de afaceri dificil”, a punctat Banca Mondială.
„Blestemul resurselor”
Multe țări cu guverne slabe suferă de ceea ce este cunoscut sub numele de „blestemul resurselor”, în care eforturile de exploatare a resurselor naturale nu reușesc să ofere beneficii populației locale și economiei interne. Chiar și așa, dezvăluirile despre bogăția minerală a Afganistanului, care s-au bazat pe cercetări anterioare efectuate pe vremea Uniunii Sovietice, oferă o așa-numită speranță de viitor pentru poporul afgan.
Cererea de metale precum litiul și cobaltul, dar și elementele din pământuri rare ca neodimul, este în creștere pe măsură ce tot mai multe țări încearcă să facă tranziția către producția și comercializarea de mașini electrice, dezvoltând în același timp și alte tehnologii curate în încercarea de a reduce emisiile de dioxid de carbon.
Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a declarat în luna mai că aprovizionarea globală cu litiu, cupru, nichel, cobalt și elemente din pământuri rare trebuie să crească la un nivel foarte mare, altfel lumea va eșua în încercarea sa de a combate schimbările climatice. Trei țări, China, Republica Democrată Congo și Australia, reprezintă în prezent 75% din producția globală de litiu, cobalt și pământuri rare.
O mașina electrică de nivel mediu necesită de șase ori mai multe minerale decât o mașină convențională, potrivit IEA. Litiul, nichelul și cobaltul sunt elemente indispensabile pentru producția de baterii. Rețelele de energie electrică necesită, totodată, cantități uriașe de cupru și aluminiu, în timp ce elemente de pământuri rare sunt utilizate în producția de magneți necesari pentru a face să funcționeze turbinele eoliene.
Depozitele de litiu din Afganistan pot rivaliza cu cele din Bolivia
Guvernul SUA a estimat în urmă cu un deceniu că depozitele de litiu din Afganistan ar putea rivaliza cu cele din Bolivia, țară care găzduiește cele mai mari rezerve cunoscute din lume.
„Dacă Afganistanul are câțiva ani de calm, care să-i permită exploatarea resurselor sale minerale, țara ar putea deveni una dintre cele mai bogate țări din Asia în decurs de un deceniu”, declara Mirzad în 2010, un cercetător care a lucrat la studiul geologic al guvernului SUA.
„Acea stare de calm nu a sosit niciodată, iar cea mai mare parte a bogăției minerale a Afganistanului a rămas în pământ”, a transmis Mosin Khan, cercetător în cadrul organizației Atlantic Council și fost director pentru Orientul Mijlociu și Asia Centrală al Fondului Monetar Internațional.
- CITIȚI ȘI: VIDEO | Jurnalist afgan, în avionul în care sute de oameni s-au înghesuit să scape de talibani: Părinții își țineau copilașii deasupra capului ca să nu fie călcați în picioare
Deși au existat câteva încercări de extracție a aurului, cuprului și fierului, exploatarea litiului și a mineralelor de pământuri rare necesită investiții și cunoștințe tehnice mult mai avansate, precum și timp de lucru. IEA estimează că durează în medie 16 ani de la descoperirea unui depozit de minerale pentru ca o mină să înceapă producția de resurse.
În prezent, resursele mineralele generează doar 1 miliard de dolari pe an în economia Afganistanului, potrivit lui Khan. Acesta estimează că un total de aproximativ 30% până la 40% din acest miliard a fost deturnat de corupția generalizată, precum și de militarii afgani și forțele talibane, care au prezidat mici proiecte miniere de-a lungul ultimilor ani.
Tranziția talibanilor de la „poziția de grup insurgent la cea de guvern național nu va fi deloc simplă”
Cu toate acestea, sunt șanse ca talibanii să își folosească noua putere pentru a dezvolta sectorul minier, a mai transmis Rod Schoonover. Însă talibanii trebui să-și dedice atenția imediată unei game largi de probleme de securitate și care țin de caracterul umanitar, remarcă Schoonover, ceea ce „reduce șansele” ca exploatarea resurselor minerale să devină o prioritate pe termen scurt a Emiratului Islamic al Afganistanului.
„Talibanii au preluat puterea, dar tranziția de la poziția de grup insurgent la cea de guvernul național nu va fi deloc simplă”, a declarat Joseph Parkes, analist de securitate în cadrul companiei de cercetare a informațiilor privind riscurile, Verisk Maplecroft. Acesta mai spune că „guvernarea care să asigure funcționarea sectorului mineral afgan este la mulți ani distanță de fi pusă în practică”.
Mosin Khan remarcă și faptul că investițiile străine erau greu de realizat înainte ca talibanii să dea jos guvernul civil din Afganistan, sprijinit de puterile occidentale. Atragerea de capital privat va fi și mai dificilă de acum înainte, mai ales că multe companii și investitori de talie globală au în vedere standarde din ce în ce mai ridicate în ceea ce privește mediul înconjurător, starea socială și nivelul de guvernanță.
„Cine vor fi cei care vor investi acum în Afganistan, dacă nu erau dispuși să investească înainte?” se întreabă retoric Khan, subliniind în același timp că „investitorii privați nu își vor asuma un astfel de risc”.
Restricțiile SUA ar putea reprezenta, de asemenea, o altă provocare. Talibanii nu au fost desemnați în mod oficial drept o organizație teroristă străină de către Statele Unite. Cu toate acestea, grupul a fost plasat pe două liste ale Departamentului Trezoreriei SUA, care includ teroriști globali.
