Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Dunja Mijatovic, prezintă, într-un text amplu, legătură strânsă între independența sistemului judiciar și respectarea drepturilor cetățenilor.
Ea dă exemple de state membre unde statul de drept a fost pus la încercare, iar România ultimilor ani, cu măsurile luate de Guvernul și parlamentarii PSD-ALDE, este prezența pe lista.
„Independența justiției este strâns legată de statul de drept și esențială funcționarii democrației și drepturilor omului. Dreptul fundamental la un proces corect într-un tribunal independent și imparțial este un principiu sfânt în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale și în numeroase legislații naționale și internaționale.
Ne-am bucurat multă vreme de acest drept fără piedici majore și asta este încă valabil pentru multe din statele membre. Însă vedem tentative tot mai multe și mai îngrijorătoare din partea unor guverne și parlamente de a profită de poziția din care pot influență justiția și-i pot afecta independența”, scrie Mijatovic într-un material publicat pe site-ul Consiliului Europei.
Ea enumeră țările pe care le-a vizitat și în care a ridicat în discuțiile cu autoritățile aceste probleme. În cazul Ungariei a criticat legile date în 2010, ale căror efecte erodează și acum independența justiției. Polonia urmează în raportul sau, cu „reforma judiciară” din ultimii ani, coordonată cu o campanie finanțată din bani publici de discreditare a judecătorilor și demiterea a sute de magistrați.
E menționată și Italia cu acțiunile recente ale ministrului de Interne care a atacat judecători pe rețelele de socializare pentru că au dat decizii care contravin politicii anti-imigrație a guvernului, iar ulterior magistrații au avut nevoie de protecția poliției pentru că au primit amenințări cu moartea.
În cazul României Mijatovic menționează criticile pe care le-a făcut în raportul publicat în februarie în ce privește situația de aici – viteză cu care s-au făcut modificări majore, precum și multe din legile adoptate.
„În raportul pe România, publicat în februarie, am vorbit, printre altele, de reforma sistemului judiciar, făcută în mare grabă, și am subliniat importanța menținerii independenței justiției. Am somat autoritățile să ia în considerare recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.
Am atras atenția, printre multele motive de îngrijorare, asupra înființării noii secții de investigare a infracțiunilor comise de magistrați și asupra măsurilor care le îngrădesc acestora libertatea de exprimare”, amintește acum comisarul.
„Indepedenta magistraților trebuie privită că o garanție a libertățîi, a respectării drepturilor omului și a aplicării imparțiale a legii. Numirile și promovările lor în funcție trebuie bazate pe criterii obiective de calificări și profesioalism și nu pe considerente politice. Ei ar trebui consultați atunci când sunt elaborate legi care modifică funcționarea sistemului judiciar”, sunt concluziile ei.
Ea arată că instituțiile europene au luat măsuri în ultimii ani și amintește inclusiv de rezoluțiile din Parlamentul European împotriva României și concluziile Comisiei de la Veneția și GRECO ce atrag atenția autorităților de la București că mai multe dintre măsurile dorite și adoptate „afectează grav independența întregului sistem judiciar”.
Totuși, remarcă Dunja Mijatovic, situațiile observate în țările amintite arată că reacția instituțiilor europene vine cu multă întârziere.
„Trebuie să fim mai puternici, mai vocali și mai fermi în apărarea statului de drept și a independenței sistemului judiciar. Apărând aceste principii apărăm drepturile omului. Statele membre ale Consiliului Europei trebuie să se alinieze complet la standardele europene iar cetățenii să îi tragă pe guvernanți la răspundere dacă măsurile adoptate amenință statul de drept, democrația și drepturile omului”, conchide Dunja Mijatovic.
