Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că proiectul ”România educată” intră într-o nouă etapă. „Educaţia este unul dintre pilonii fundamentali pentru dezvoltarea României pe termen lung”, a spus şeful statului, care a apreciat că „vom ajunge o Românie educat printr-un plan pe termen lung, de la care să nu ne abatem prin schimbări permanente şi haotice ale legislaţiei, ca până acum”, transmite News.ro.
„Proiectul România educată intră într-o nouă etapă. Educaţia este unul dintre pilonii fundamentali pentru dezvoltarea României pe termen lung. Aceste documente pe care le punem în discuţie publică sunt valoroase pentru că sunt bazate pe realităţile româneşti şi exemple de bună practică din mediul internaţional”, a declarat, miercuri, Klaus Iohannis, în cadrul Conferinţei „România Educată – politici publice şi coordonarea surselor de finanţare”.
Rezultatele PISA
Potrivit şefului statului, „rezultatele PISA reprezintă unul dintre argumentele de netăgăduit pentru urgenţa soluţiilor rapide şi temeinice”.
„Lipsa unei educaţii de calitate devine o ameninţare pentru dezvoltarea României pe termen lung. Drumul pe care trebuie să ne angajăm este al unei economii bazate pe cunoaştere. Nu putem în epoca Inteligenţei Artificiale să avem o problmă endemică de analfabetism funcţional”, a mai spus şeful statului.
Potrivit acestuia, documentele lansate – politici publice – ”sunt foarte importante pentru că le oferă decidenţilor documente utile”, mai ales în contextul în care nu avem resurse financiare nelimitate
„Prezenţa premierului, a membrilor Guvernului este un semnal foarte bun pentru deschiderea la colaborare şi dialog pentru că astfel se pot crea demersurile pentru finanţare şi rezolvarea problemelor. Este foarte util să vorbim despre soluţiile pe care le-au identificat alte ţări. Vom ajunge o Românie educat printr-un plan pe termen lung, de la care să nu ne abatem prin schimbări permanente şi haotice ale legislaţiei, ca până acum”, a mai spus Iohannis.
Cele patru documente lansate, miercuri, de Administraţia Prezidenţială vorbes despre cariera didactică, managementul educaţional, echitate în învăţământ şi acces la educaţie timpurie de calitate.
Ce spune Orban
Premierul Ludovic Orban supune că în sistemul de educaţie din România a existat, în ultimele trei decenii, „foarte multă improvizaţie” şi susţine că cele mai recente constatări ale Comisiei Europene în ceea ce priveşte învăţământul din România arată că este nevoie de investiţii pe mai multe paliere.
„Nu vom vedea niciunde un popor puternic care să nu fi înţeles nevoia de a susţine educaţia şi inovarea prin politici publice corecte şi drepte. (…) Dacă acum, după 30 de ani de încercări de reformă, încă se află pe agenda publică a educaţiei subiecte care revin ciclic în atenţie este şi pentru că exceptând unele scurte episoade de guvernare în România a existat foarte multă improvizaţie şi nu a existat voinţa politică necesară pentru a iniţia .şi implementa măsurile necesare”, a afirmat Ludovic Orban.
Prim-ministrul a atras atenţia asupra scăderii nivelului învăţământului în România, fapt asupra căruia au atras atenţia inclusiv experţii europeni.
„Ultimele decenii au marcat România printr-o scădere a calităţii educaţiei în foarte multe şcoli româneşti. Monitorul Educaţiei şi Formării 2019, un document de analiză al Comisiei Europene, atrage atenţia asupra decalajelor de calitate existente în sistem asupra precarităţii în educarea şi formarea noii generaţii şi asupra ratei crescute a abandonului timpuriu. (…) Ultimele teste PISA vorbesc de o dimensiune a lipsei de rezultate a învăţământului, analfabestismul funcţional şi implicit incapacitatea sistemului naţional de educaţie de a răspunde cu adevrăat nevoilor individuale ale copiilor adolescenţilor. Elevii care astăzi nu pot înţelege un text scris vor fi mâine cetăţeni care vor intra pe piaţa muncii, oameni care vor trebui să apere principii şi valori democratice. Pentru aceştia şi nu numai pentru ei şcoala trebuie să se schimbe în bine”, a mai spus Orban.
Orban a atras atenţia şi asupra scăderii numărului de absolvenţi de studii superioare – doar 24% dintre tinerii de până în 34 de ani sunt absolvenţi de studii superioare – dar şi în asupra procentului scăzut al adulţilor care participă la procesul de formare continuă – doar 0,09% dintre adulţi participă la învăţarea continuă, în condiţiile în care media europeană este de 11%, România aflându-se pe ultimul loc în acest sens.
„România are nevoie de investiţii masive (…) fiecare copil are dreptul la educaţie de calitate fie că învaţă la oraş sau la sat. Cred că este nevoie de o mobilizare a întregii societăţi, a tuturor decidenţilor indiferent la ce nivel sunt aceşti decidenţi pentru a pune în practică măsuri fără de care evoluţia societăţii româneşti poate fi afectată negativ”, a spus Orban.
În ceea ce priveşte infrastructura educaţională, Orban spune că aceasta este „absolut necesară” şi arată că trebuie „rupt cercul sărăciei” şi redus decalajul dintre nivelul de educaţie din mediul urban şi cel rural.
