Consiliul Concurenţei, inspecţie inopinată la mai multe bănci pentru a vedea dacă s-au înțeles între ele în privința indicelui ROBOR

Consiliul Concurenţei investighează dacă băncile s-au înţeles între ele pentru a stabili indicele ROBOR, însă nimeni nu trebuie considerat vinovat până nu se dovedeşte acest lucru, a afirmat, marţi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Aceasta după ce, anterior, tot marţi, surse apropiate situaţiei au declarat, pentru Agerpres, că inspectorii Consiliului Concurenţei se află în control inopinat la mai multe bănci, în cadrul unei investigaţii privind modul de stabilire a indicelui ROBOR.

În mod normal nu se află de operaţiunile noastre decât ulterior desfăşurării controalelor. În general companiile nu sunt interesate să povestească dacă sunt controlate, iar noi menţinem discreţia. Dar, într-adevăr, trebuie să confirm că există un control în desfăşurare la principalele bănci din ţară. Dar este doar un control, nimeni nu e vinovat până nu dovedim că e vinovat. Vom vedea cum vor decurge lucrurile. Este un control care a început în această dimineaţă„, a precizat Bogdan Chiriţoiu, în emisiunea „Banii, azi” de la TVR Info.

El a subliniat că nu nivelul unui preţ este problema din punctul de vedere al autorităţii de concurenţă, ci dacă acest preţ a fost format prin practici anticoncurenţiale.

Dacă preţul, mare, mic, cum este el, rezultă din forţele pieţei, din punct de vedere concurenţial este ok. Nu înseamnă că este bine din punctul de vedere al consumatorului, poate fi greu de suportat, dar nu înseamnă că este anticoncurenţial. Noi verificăm dacă sunt acţiuni concurenţiale, dacă sunt înţelegeri între actorii de pe piaţă„, a spus preşedintele Concurenţei.

Chiriţoiu a mai afirmat că inspectorii se uită la modul în care se formează ROBOR, dar şi la alte lucruri.

Întrebat ce riscă băncile, el a răspuns că orice companie care încalcă Legea concurenţei riscă o amendă de maximum 10% din cifra de afaceri.

Consiliul Concurenţei va colabora şi cu BNR în această investigaţie.

Chiriţoiu a amintit că a mai existat o investigaţie acum 15 ani la bănci, după prăbuşirea unei mari instituţii financiare americane, care a generat probleme pe plan mondial.

Au crescut foarte mult dobânzile şi la noi, la vremea respectivă. Am analizat dacă această creştere a dobânzilor a avut un caracter speculativ sau a fost în condiţii de piaţă. E foarte important de spus: creşterile de preţ nu sunt automat un lucru anticoncurenţial. Ele pot fi justificate de anumite evoluţii economice. Ce este ilegal, incorect este să faci lucruri peste, să profiţi de un anumit context economic ca să creşti preţuri. Altfel, sunt momente când sunt crize, iar în unele crize preţurile cresc. Să crească preţul este un lucru greu pentru consumatori, dar nu este ilegal„, a continuat el.

Chiriţoiu a mai spus că oamenii care au credite legate de IRCC, inclusiv el, vor simţi peste câteva luni o creştere-şoc a dobânzilor.

IRCC este încă la un nivel mic. Şi eu am trecut la IRCC. Până acum am dormit în front şi am rămas la ROBOR, abia în primăvară am trecut la IRCC. IRCC va ajunge şi el la nivelul acesta peste câteva luni şi evident să creşti de la dobânzi de 5% la 8-9% va fi un şoc şi pentru mine, şi pentru cei care au credite„, a arătat preşedintele Consiliului.

Inspectorii Consiliului Concurenţei desfășoară un control inopinat la mai multe bănci, în cadrul unei investigaţii privind modul de stabilire a indicelui ROBOR, au afirmat, pentru Agerpres, surse apropiate situaţiei.

În luna august, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, declara că băncile au cam sărit calul cu indicele ROBOR şi s-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară.

Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. De mai bine de 4 – 5 luni s-a decuplat Robor-ul. Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară„, a spus Isărescu.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a ajuns, în 26 octombrie, la 8,21% pe an, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here