Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se reuneşte joi. Transferul unui sistem Patriot în Ucraina și decizia lui Iohannis privind șefia NATO, pe ordinea de zi

Ședința CSAT / Sursa: Presidency.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat, joi, şedinţa a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), care va începe la ora 13.00. Administraţia Prezidenţială a transmis că pe ordinea de zi a reniunii va fi „analiza privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forţele Armate ale Ucrainei”, cât şi „forţele şi mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2025”. De asemenea, în urma şedinţei, este aşteptat anunţul preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la candidatura sa la şefia NATO şi la poziţia României faţă de acest subiect, în condiţiile în care, conform Reuters, România este singurul stat membru al Alianţei care se opune în continuare candidaturii lui Mark Rutte pentru această funcţie, transmite News.ro.

Potrivit comunicatului de presă al Adminstraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse subiecte referitoare la:

„- Obiectivele României pentru Summitul NATO din 2024;

– Forţele şi mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2025;

– Stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse. Implicaţii pentru România;

– Analiza privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forţele Armate ale Ucrainei;

– Avizarea solicitărilor pentru obţinerea autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G, depuse de către Bithat Solutions S.R.L. şi ASEE Solutions S.R.L”.

La reuniunea CSAT vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale, mai spune sursa citată.

SISTEMUL DE RACHETE PATRIOT PENTRU UCRAINA

Referitor la sistemul de rachete Patriot pentru Ucraina, ministrul Apărării Angel Tîlvăr a declarat că ”nu a zis nimeni că trebuie să îl dăm” şi a arătat că rachetele Patriot au fost achiziţionate tocmai pentru nevoia României de a-şi apăra teritoriul naţional, iar acest sistem operaţional este indispensabil, la acel moment fiind operaţional doar un singur sistem.

Pe 22 mai, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, chestionat cum vede ca România să cedeze o baterie Patriot, că nu acceptă „sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă şi fără apărare antiaeriană”. Şeful statului a mai spus că „în măsura în care se cedează ceva, trebuie România să primească altceva”, „altfel, nu se va face nimic”. El mai preciza atunci că nu are un orizont de timp când va convoca CSAT pentru a fi luată o decizie referitor la subiect, „fiindcă aceste discuţii sunt purtate de cei din Ministerul Apărării şi durează un timp”.

Pe 29 mai, premierul Marcel Ciolacu a afirmat, în legătură cu propunerea ca România să ofere Ucrainei un sistem Patriot, că, dacă un astfel de sistem acoperă parte din Ucraina, nu înseamnă că nu mai acoperă şi ţara noastră. El a precizat că este ferm convins că decizia care va fi luată nu va slăbi siguranţa României.

Vineri, Ambasada SUa la Bucureşti a informat că pregătirea operaţională a celui de-al doilea sistem Phased Array Tracking Radar to Intercept on Target (“PATRIOT”) din România a fost certificată prin doborârea unei ţinte vii în poligonul de pregătire de la Capu Midia în timpul exerciţiului NATO Ramstein Legacy24, care s-a desfăşurat în perioada 3-14 iunie.

FUNCŢIA DE SECRETAR GENERAL AL NATO

O altă problemă care ar urma să fie tranşată în urma şedinţei CSAT este cea a candidaturii preşedintelui Iohannis la funcţia de secretar general al NATO şi poziţionarea faţă de Mark Rutte, care are susţinerea celorlalte state NATO.

Ungaria şi Slovacia au anunţat, marţi, că sprijină candidatura lui Mark Rutte pentru funcţia de secretar general al NATO, un pas important pentru premierul olandez în vederea obţinerii funcţiei politice supreme din Alianţa Nord-Atlantică. NATO ia decizii prin consens, astfel că orice candidat are nevoie de sprijinul tuturor celor 32 de aliaţi. Doar România, al cărei preşedinte Klaus Iohannis candidează de asemenea pentru acest post, se opune în continuare candidaturii lui Rutte, nota Reuters.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, întrebat dacă în aceste condiţii îşi menţine candidatura pentru şefia Alianţei Nord-Atlantice, că despre NATO va spune mai mult joi, după şedinţa CSAT. Şeful statului a mai precizat că aceste chestiuni le va prezenta prima dată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, după aceea şi opiniei publice. „Mâine veţi fi integral lămuriţi şi putem merge mai departe”, a completat Iohannis.

În luna martie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, argumentând că decizia are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră, şi angajamentul său ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO.

În 22 mai, Iohannis afirma că discuţiile privind succesorul lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO ”sunt în toi”.

”Nu au avut loc alte discuţii pentru ocuparea altei funcţii, iar la NATO discuţiile sunt în toi, cum se spune, dar ele nu sunt în faza în care ar putea fi făcute publice”, a afirmat atunci Klaus Iohannis.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here